Viața zidurilor de pe Strada Dionisie Lupu

Un-hidden Romania - Viața zidurilor de pe Strada Dionisie Lupu

Un-hidden Romania – Viața zidurilor de pe Strada Dionisie Lupu

Strada din București care poartă numele mitropolitului Ungrovlahiei, Dionisie Lupu (1769-1831), este astăzi o cale de legătură (cu sens unic pentru traficul rutier) între Piața Lahovari (de la intersecția cu Str. General Eremia Grigorescu) și Str. C.A. Rosetti, dincolo de care se continuă în linie dreaptă cu Str. Tudor Arghezi.

Pornind din Piața Lahovari, imobilele se înșiră cu numerele pare pe partea stângă (de la 88 la 40) și cele impare pe partea dreaptă (de la 65 la 35), numărătoare misterioasă, pasămite numerele au mai suferit schimbări de-a lungul timpului.

 

Arhitectură, obiective și repere arhitecturale ale Străzii Dionisie Lupu

Poate că cea mai reprezentativă clădire a străzii este Casa Librecht-Filipescu (Casa Universitarilor) de la numărul 46. Construită în jurul anului 1860 în stil neogotic de bancherul Cezar Librecht, director pe atunci al Poştelor, reprezintă unul din puținele monumente de factură romantică păstrate în București. Istoricii spun că această casă ar fi tăinuit mai târziu și întâlnirile amoroase ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu amanta sa, Maria Obrenovici.

Casa Universitarilor și grădina ei sălbatică găzduiesc astăzi târguri, festivaluri și evenimente (ediții succesive ale Bounty Fair, Agenda Bio, NOËL – Târgul cadourilor de designer, etc.).

 

 

Vizavi de Casa Librecht-Filipescu, la numărul 37, se află altă casă monument istoric de la fine de secol XIX, Casa Prof. Dr. Turnescu (primul decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti). Casa adăpostește astăzi Rectoratul Universității de Medicină și Farmacie.

 

 

Fantana cu copii 11.06.2019

Amplasată într-un mic scuar la intersecția străzii Dionisie Lupu cu străzile Jules Michelet și Pitar Moș se află Fântâna cu Copii, una dintre cele mai importante lucrări ale sculptorului român Ioan Iordănescu (1881 – 1950). Blocurile de marmură reprezintă trei copii: primul se cațără din piatră în piatră și a ajuns cu mâna la un cuib de păsări, al doilea privește îngrozit în jos și nu mai are curaj să se urce spre cuib, al treilea, o fetiță, ține în mâini un pește din a cărui gură ieșea (cândva) apă.

La numărul 56, în ciuda protestelor societății civile (Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului și Asociația Salvați Bucureștiul), a fost demolată în noiembrie 2011 casa în care a locuit academicianul Alexandru Rosetti, fondatorul școlii românești de lingvistică (post-demolare, Curtea de Apel București a anulat atât autorizația de demolare, precum și autorizația de construire pentru imobilul de șase etaje ce urma a fi construit pe locul casei).

 

Un exemplu lăudabil de renovare și restaurare este imobilul de la numerele 70-72, Casa cu Cariatide de pe strada Dionisie Lupu. Casa istorică a fost construită în 1884 de arhitectul Ioan I. Roșnovanu ca școală și internat de fete (în corpul principal de la numărul 72, extinderea de la numărul 70 a fost realizată ulterior). După Primul Război Mondial aici a funcționat tot un cămin pentru fete (la inițiativa Mareșalului Averescu), iar în perioada comunistă în această vilă erau cazate studentele de la ASE. Clădire de birouri astăzi, proprietarul a finalizat procesul de restaurare și a încercat să pună în valoarea cât mai mult istoria spațiului, salvând fațada clădirii, dar și elementele arhitecturale originale, care au fost conservate în interiorul spațiului.

Este îmbucurător faptul că pe Str. Dionisie Lupu se renovează și alte case (de exemplu numărul 42 se află acum în lucru), iar altele sunt în mod vădit iubite si îngrijite de proprietarii lor (vezi micuța casă de la numărul 44, cea mereu cu flori pe scări).

Pe stradă sunt însă și multe case mai puțin norocoase sau cu povești mai triste: case cu “bulină” de risc seismic I (de exemplu casa de la numărul 55), case neîngrijite sau case abandonate aflate în litigii (de exemplu spațiul din fundul curții de la numărul 76).

 

M-am uitat de curiozitate pe un site de imobiliare, astăzi figurează 100 de apartamente ca fiind de vănzare pe Str. Dionisie Lupu (inclusiv frumoasa casă de la numărul 58)!

 

Personalități și locuitori ai Străzii Dionisie Lupu

 

Aminteam deja mai sus câteva din numele sonore ale personalităților care au locuit pe Str. Dionisie Lupu. Acestora li se adaugă o lungă listă de scriitori care au trăit și au creat în diferite etape ale vieții lor în aceste case – Mircea Nedelcu (la nr. 65), Geo Saizescu, Alexandru Andrițoiu, Anda Boldur, Ovid S. Crohmălniceanu, Dana Dumitru, Valeriu Munteanu, Marin Preda, Catinca Ralea, Niculae Stoian, Alexandru I. Ștefănescu, Nicolae Tăutu (la nr. 74), Alice Voinescu – prima femeie doctor în Filozofie din România și editorul Mihai Gafița (la numărul 55).
La numărul 80 a locuit Gheorghe Ţiţeica, fondator al Școlii Românești de Matematică și Secretar General al Academiei Române. Spunea Țițeica: “Matematica este un mod de exprimare a legilor naturale, este cel mai simplu şi cel mai potrivit chip de a înfăţişa o lege generală sau curgerea unui fenomen, este cea mai perfectă limbă în care se poate povesti un fenomen natural.”

 

Natura pe Str. Dionisie Lupu

Otetarul de pe Dionisie Lupu 52În plimbările mele pe Str. Dionisie Lupu observ adesea cu un soi de resemnată uimire cum lumea vegetală caută să acapareze spațiul construit. Primul care îmi vine în minte este oțetarul de la numărul 52, un arbore care la propriu a înghițit gardul de fier al casei (merită vizitat și el!).

Glicina Dionisie LupuPrimăvara merg an de an să văd glicina mov care are tulpina în curtea casei Prof. Dr. Turnescu și care a pornit demult în traversarea ei aeriană (ajutându-se de cablurile de curent) către Casa Librecht-Filipescu.

Calup Street Delivery Day 2Grădina Casei Universitarilor este pe cât de sălbatică pe atât de dornică de o resuscitare! Au fost inițiative – amintesc aici de exemplu tema “Posibilitatea unei grădini urbane” de la Street Delivery Verona din 2016 (pentru spațiul verde nefolosit din zona Deco Flora a Grădinii), când echipa organizatoare a dezvoltat proiectul “Make Your Own Salad”.

 

Meșteșuguri și comerț stradal pe Dionisie Lupu

 

Din acest punct de vedere nu este mare zarvă pe Str. Dionisie Lupu. Aș aminti poate atelierul de chei de la numărul 51 pentru că rezistă vremurilor și pentru că proprietarul te mai ajută să parchezi la bordura lui, iar pe colț spre Pitar Moș este o altă longevivă inițiativă particulară – o foarte mică dugheană de produse de primă necesitate la un demisol, servind clientul prin geamlâc la stradă (înfruntând eroic comerțul modern reprezentat în acest caz de magazinul Mega Image Shop & Go care se află vizavi, la numărul 66 – spre deosebire de prăvălia aflată la colț cu Str. Jules Michelet, care a depus armele). La numărul 76 a fost Băcănia Coco (tarte, quiches-uri, cup cakes, dulciuri și plăcinte de casă), poate vă mai amintiți, au închis și ei prin 2014 (de altfel casa de la nr. 76 a fost martora unei succesiuni de inițiative, printre care Piua Book Bar și Piua Kids Hub, închise și ele în 2016/2017). În capătul dinspre C.A. Rosetti, la numărul 40, mai este o băcănie italienească, Angolo del Gusto, nu i-am vizitat încă, nu aș ști ce să vă povestesc despre ei.

 

Restaurante pe Str. Dionisie Lupu

Deși este o stradă nu foarte lungă, Dionisie Lupu este mai ofertantă la acest capitol.

La numărul 48 (la intersecția cu A.D. Xenopol) este restaurantul El Pato (fostul Chez Marie), care se adresează în special iubitorilor de preparate din carne de rață, cum însuși numele i-o spune. Are însă și un meniu a la carte, precum și un meniu de prânz în zilele lucrătoare (la 24 de lei meniul), iar micuța terasă aferentă dă spre Biserica Anglicană.

La restaurantul Casa Universitarilor nu am fost decât o dată, cu ocazia unui târg la care am participat acolo. Experiența a fost ca o întoarcere în timp, cu meniul, aerul și ospătarii restaurantelor comuniste. Compensează cu terasa și verdele de afară!

Pe colț, spre Piața Lahovari, la numărul 88, acolo unde anterior s-a aflat Old Nick Pub (și anterior La Escu) se găsește acum Autoservirea Lahovari. Nu am mâncat încă la ei, dar am intrat, mi s-a părut curat, meniu variat, destul de aglomerat, prețurile par corecte.

Am lăsat intenționat la urmă restaurantul Lente Dionisie Lupu de la numărul 78, căci de creativitatea și deschiderea echipei Lente se leagă și lucrările murale despre care voi vorbi în continuare. Lente Dionisie Lupu se definește ca fiind „Sufrageria ta din oraș”, locul în care arhitectura unei case istorice din centrul Bucureștiului întâlnește arta urbană. Meniul – urban și el – este jucăuș de la micul dejun (omlete în fel și chip & more) și până la cină (cu salate și supe, paste și wok-uri, burgeri creativi, wraps și grătare, deserturi). În mansarda din Dionisie Lupu sunt peste 100 de titluri de boardgames care își așteaptă jucătorii. Terasa, pe lung spre fundul curții, nu este foarte lată, dar calcanul este umbros vara și plin de culoare!

 

Street art, lucrări murale și desenele străzii pe Str. Dionisie Lupu

Aitch @ Lente Dionisie Lupu

 

Din 2016 Lente este gazda proiectului comun cu feeder.ro x Save or Cancel – Un-hidden Bucharest (astăzi extins la nivel de țară, Un-hidden Romania) – în seria “Pictăm Pereți” (aflată deja la cea de-a 5-a ediție), un proiect de animare a casei, invitând artiști vizuali să aducă formă, culoare și personalitate camerelor și calcanului spațiului exterior din Dionisie Lupu 78, ca exercițiu-exemplu pentru acțiuni similare de revigorare urbană.

La intrarea în grădina restaurantului Lente Dionisie Lupu, te întâmpină pe peretele din dreapta (vizibil din stradă) leopardul lui Aitch înconjurat de fructe de ananas și elemente luxuriante – mural realizat în 2016. În stânga paznic roș-verde este Pisica Pătrată totem (lucrare din august 2017) și instalația cu măști (desen si serigrafie) realizată ulterior (septembrie 2017) de Sorina Vazelina & Primitiv Print.

 

Calcanul terasei se continuă pe partea dreaptă de la intrare cu o succesiune de lucrări murale. Prima din serie este și cea mai recentă și a fost realizată chiar în acest week-end (8-9 iunie 2019) de către artistul stradal japonez, Aito Kitazaki.

 

Urmează un mural Kitră cu jocul formelor geometrice și bucuria spiralelor (realizat în vara lui 2017).

 

În aprilie 2017 Lente s-a bucurat de venirea lui Irlo la București pentru muralul cu profunde simboluri ale credințelor religioase.

 

Seria se continuă cu Cutărică, al cărui mural din 2016 se integrează natural din primăvară până în toamnă în viața vegetației terasei, roș-negrul puternic suplinind iarna absența acesteia.

 

Interiorul Lente adăposește noi comori! La parter te întâmpină și la intrare și la ieșire cele două lucrări de bun-venit (Party Animals) și rămas-bun (After-party Animals) ale ilustratoarei Mura și ale caligrafului Bine Scris, într-un cuvânt și o echipă – Praf de Cretă (lucrări martie 2017).

 

Tot la parter îți este lesne să găsești drumul spre bucătărie – tema este marcată de un al doilea mural Cutărică (2017) în spațiul Lente.

 

Și Kitră are o a doua lucrare în incinta Lente, tot la parter. Este o bucurie de formă și culoare (din ianuarie 2017) care a transformat complet încăperea care la rându-i prețuiește muralul lui Kitră în ramă.

 

Pornind spre etaj (pe drum, treaptă cu treaptă se deslușesc și mai bine detaliile lucrării lui Cutărică din dreptul bucătăriei), de îndată ce ajungi în capătul de sus al scărilor, primul mural pe care îl vezi îți aduce în suflet emoțiile Micului Prinț – este lucrarea Adei Mușat: Nicul Prinț (ianuarie 2017).

 

În stânga Nicului Prinț, două stickere de pe ușa salonului te pun deja în gardă că vei păși în fieful… panterelor lui Saddo (pantera neagră) și Pren (pantera roz). Parteneriatul celor doi s-a petrecut în februarie 2017 la Lente Dionisie Lupu.

 

În dreapta Nicului Prinț pășești într-o nouă încăpere, care te surprinde cu o lucrare care poartă semnătura inconfundabilă a Pisicii Pătrate (martie 2017).

 

Nu în ultimul rînd, o încântare este și lucrarea născută din parteneriatul Livia FălcaruReg (Andrei Sendrea), mural din martie 2017.

 

 

Deschiderea către artă contemporană a echipei Lente face ca aceștia să utilizeze până și puținii pereți neacoperiți pentru a promova tinere talente – de exemplu, la ultima mea vizită în interior m-am bucurat de lucrările din seria Showcase of Young Talent 2017.

Părăsesc Lente (cu promisiunea că voi reveni cu drag!) pentru a explora în continuare lucrările de artă stradală de pe Dionisie Lupu.

 

 

În imediata apropiere, la numărul 76 este calcanul fostei locații Piua Kids Hub. Acolo se află din 2017 lucrarea “Continente” a Anei Bănică. Cele opt specii de animale și mai numeroasele specii vegetale nu se mai bucură acum de veselia copiilor, centrul fiind desființat. Muralul se vede mai greu, de multe ori poarta de acces este închisă. Păcat, lucrarea Anei este caldă și primitoare!

 

 

La numărul 43, acolo unde Dionisie Lupu se întâlnește cu Str. Pictor Arthur Verona, casa de pe colț are un gard zidit spre Verona și o bucățică de gard zidit până-n poarta de acces din Str. Dionisie Lupu. Și o mică stație de transformare cred. Acolo a lucrat KSELEQOQYNQYSHY primul său mural din București în 2018 la Street Delivery Verona (înainte de lucrarea muralului Un-hidden, de mult mai mari dimensiuni, de la Facultatea de Sociologie și Științe Sociale de pe Str. Schitu Măgureanu).

 

 

Probabil și peste acest mural va lucra altcineva curând, la Street Delivery Verona, la finele săptămânii (14 – 16.06.2019). Anterior lucrării lui KSELEQOQYNQYSHY acolo a fost de exemplu lucrarea Wandei Hutira de la Street Delivery Verona 2017.

 

 

Pe Str. Dionisie Lupu nu mai sunt acum și alte lucrări murale de mai mari dimensiuni. Ici-colo găsești însă și însemnele altor artiști stradali și nu numai. Așa, de exemplu, la numărul 47 este un sticker al lucrării linocut a Mariei Bălan din ianuarie 2019, iar la numărul 82 este un mic desen cu un personaj familiar al lui Robert Obert.

 

 

Nostime sunt fetițele cu rochițe roz și coafuri mereu diferite ale Chilleanei by Caps – aici la numărul 65 pe Dionisie Lupu.

 

 

Sigur că sunt și lucrări în graffiti care deteriorează fațadele clădirilor-monument, nu le încurajez. Zâmbesc însă la vederea câte unui personaj sau mă amuză un coș de gunoi colorat.

 

Mi-e dragă Strada Dionisie Lupu, cum dragi îmi sunt și alte străzi din București. Detaliile, oamenii și emoțiile fac mereu diferența… și când vorbim de Dionisie Lupu, eu mă gîndesc bunăoară la oțetarul cel puternic care a învins gardul, la Jurnalul lui Alice Voinescu, la Micul Prinț care s-ar putea numi de fapt și Nicul Prinț, la (deriva) continentelor, la vin fiert și boardgames iarna într-o mansardă și poate uneori un pic și la frumusețea matematicii…

 

Text de Mădălina Dobraca
Foto: Mădălina Dobraca, Cristian Vasile (București Optimist), Petre Fall (feeder.ro), KSELEQOQYNQYSHY

 

Descoperă harta lucrărilor de street art Un-hidden Romania:

Un-hidden Romania este un proiect de regenerare urbană conceput ca o serie de intervenții artistice în spațiul public care au ca scop umanizarea orașului București și a altor orașe din țară, precum și promovarea cunoașterii și explorării acestora prin artă.

Proiectul Un-hidden Bucharest a fost selectat în secțiunea multidisciplinară a expoziției Romanian Design Week 2019, unde a fost prezentată, alături de harta tipărită, miniaturi și obiecte de Pisica Pătrată, Maria Bălan, John Dot S și KSELEQOQYNQYSHY.

About Save or Cancel
Since 2008, Save or Cancel is a medium of communication and propagation of the arts and culture, promoting and facilitating their role in contemporary society.
The self-initiated multidisciplinary programs of Save or Cancel aim to identify sustainable and adaptable opportunities for (re) valorization of the existence through architectural, cultural and editorial projects.

Proiectul de street art Un-hidden Romania este organizat de echipa Save or Cancel, compusă din Cristina Popa (random) și Andrei Racovițan (ubic) prin feeder.ro. Vizitează pagina proiectului Un-hidden Romania pentru a fi la curent cu noile activități programate.

Un-hidden Romania logo

2 thoughts on “Viața zidurilor de pe Strada Dionisie Lupu”

  1. M-am dus cu nerabdare sa vad otetarul de la nr.52, ieri 21 februarie 2012…. a fost taiat, nu mai exista …doar un gard ieftin de plasa :(((( trist

Leave a reply (we review all comments)