23 de clădiri reabilitate care pun în valoare patrimoniul din România

23 de cladiri reabilitate România

Patrimoniul este un complex de valori ce traversează timpul și mișcarile sociale și reprezintă o resursă prețioasă a culturii contemporane. Parte activă a imaginii și a caracterului orașelor, acest artefact constituie un subiect de studiu actual și necesită o cercetare amănunțită, mai departe de simpla constatare a existenței lui.

Investigarea traseului în relația timp-spațiu-sentiment are ca scop identificarea valorilor și modalitatea în care ele pot fi revelate prin integrarea activă a acestora în viața contemporană.

Subordonându-se conservării, reabilitarea, are ca scop reactivarea conceptului original prin reintegrare.

Diferența majoră între reabilitare și restaurare o constituie angajamentul primei de a pune în valoare obiectul de patrimoniu. Modernizarea și adaptarea pot fi implicate în procesul de reabilitare, preferându-se păstrarea sau integrarea funcțiunii inițiale. Noile intervenții sunt integrate armonios, permițând în același timp o diferențiere clară a etapelor de construcție. Contribuțiile din diferite perioade istorice se doresc a fi identificate, fără a falsifica autenticitatea restaurării, făcându-se în același timp o distincție clară între etapele istorice ale clădirii și reabilitările precedente.

De-a lungul timpului, reabilitarea a fost practicată frecvent, ca proces natural, în cazul clădirilor care prezentau interes pentru orașe. În mod curent, reabilitarea a căpătat noi sensuri, propunând un proces conștient, investigativ.

Avantajele acestei abordări sunt de ordin social, cultural și economic. Din punct de vedere social, reabilitarea păstrează identitatea societății și a orașului; cultural, ea este menită să identifice și să transmită mai departe valori artistice, arhitecturale, arheologice și documentare; economic, pentru că refolosește fondul construit, astfel se poate reduce consumul de energie, sunt eliminate costurile demolării și se re-utilizează servicii și infrastructură existentă.

Nevoia acută de spații independente dedicate culturii este accentuată de închiderea unui număr mare de spații culturale, în special cinematografe, teatre și galerii de artă, ca urmare a legii 282/2015.

Vă invităm să parcurgeți o listă de reabilitări recente care pun în valoare patrimoniul din România.

 

BUCUREȘTI

ARCUB Hanul Garbroveni

ArCub

Birou de arhitectură: Meta Concept Design (arh. Adina Ionita,  arh. Flaviu Barbacaru, arh. Mihai Opreanu si ing. Stefan Lichwar)
Localizare: Str. Lipscani, nr. 84-90, București
Funcțiuni: sediul ARCUB, centru cultural, spații multifuncționale
Investiție: 5 mil. euro
Client: ArcubPrimăria București
An reabilitare: 2014   / An construcție: 1802 – 1804
Capacitate: 12 săli

Primele prăvălii ale vechiului Han Gabroveni au fost clădite de cel mai mare toptangiu al Bucureștiului, Tudor Hagi Tudorache, la începutul veacului XIX. Drumul de la hănișor la Centru Cultural European nu a fost unul ușor, hanul trecând și prin Marele Foc din 1847 iar în 1874, hanul reconstruit de Hagi Tudorache ajunge în stăpânirea lui Solomon Ascher și capătă un nou nume: Pasajul Comercial. Printre alți utilizatori, aici își găsește sediul banca Marmorosch Blank, la cerințele căreia cladirea capătă un etaj și o fațadă nouă.

Hanul, intrat în proprietatea CENTROCOOP între timp și afectat sever de cutremurul din 1977, urma să fie demolat. După 1990, Pasajul Comercial este concesionat pe o perioadă de 25 de ani catre două firme, iar starea de abandon a clădirii se acutizează.

În 2006, ARCUB, în colaborare cu Ministerul Culturii, a demarat Proiectul de Restaurare și Extindere a Hanului Gabroveni – Pasajul Comercial. Obiectivul major a fost restaurarea și consolidarea vechiului han, fără ca elementele reprezentative să fie alterate. În toamna anului 2014 a adus o restaurare la standarde europene pentru Hanul Gabroveni care s-a transformat în sediul ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului București).

arcub.ro

 

The Ark

The Ark

Birou de arhitectură: Re-Act Now Studio
Localizare: Str. Uranus nr. 150, sector 5, București
Funcțiuni: evenimente, spațiu pentru birouri, teatru
Suprafață: 1.000 mp
Client: –
An reabilitare: 2006 / An construcție: 1898

Construită în 1898 după planurile arhitectului italian Giulio Magni și ale inginerului Anghel Saligny, Bursa Mărfurilor este o clădire monument de clasă B și face parte din categoria ansamblurilor de arhitectură industrială caracteristică sfârşitului de secol XIX. Din 1945 a funcționat ca Vama Antrepozite iar în 1990 a ajuns în stare de colaps după un incendiu masiv. Clădirea a fost abandonată până în 2006 atunci când proiectul The Ark a readus la viață vechiul monument. Reconversia arhitecturală a fost realizată de biroul de arhitectură Re-Act Now Studio.

În prezent, parterul și terasa găzduiesc evenimente, iar sus sunt dispuse birouri. Subsolul este spațiu de joacă pentru Teatrul Rampa.

www.theark.ro

 

Palatul Universul

Palatul și Tipografia Universul

Birou de arhitectură: PZP
Localizare: Str. Ion Brezoianu, nr. 23, București
Funcțiuni: Apollo 111 (teatru și bar),  Casting E-Talent, Talent Garden (co-working space), Beans & Dots Café (cafe bar & design shop), Linotip (dans contemporan), Fix me a drink (botanical bar), Startrek (studio înregistrări), Salonul de Proiecte (galerie de artă), Cumulus (birou de arhitectură), BBDO (agenție de publicitate).
Suprafață: 14.000 mp
Client: Universul SRL
An reabilitare: 2016 / An construcție: 1898

“Prima redacţie a jurnalului Universul a fost construită aici de iniţiatorul acestuia, ziaristul italian Cazzavillan, cândva, înainte de 1884 (n.r. Probabil în jurul anului 1915 a fost modificată faţada acestui corp.). Jurnalul având mare succes, casa Cazzavillan, astăzi corpul C, a devenit, în timp, neîncăpătoare pentru redacţia ziarului. La iniţiativa lui Stelian Popescu, care a condus jurnalul începând cu 1915, s-au construit între 1926 şi 1930 corpurile A şi B de astăzi ale Palatului Universul.” – Simona Cosma, reprezentantul proprietarilor Palatului Universul.

Edificat după planurile arhitectului Paul Smărăndescu, în colaborare cu ing. Emil Prager, palatul are două corpuri distincte, legate printr-o pasarelă: cel din față era destinat birourilor, iar cel din spate – activităților de producție, tipografiei.

“Proprietarii îşi doreau să refuncţionalizeze clădirea şi să o introducă din nou în circuitul urban iar în 2006–2007 a fost propus aici un ansamblu cu turnuri înalte de apartamente de lux şi hotel” povestește Liviu Zăgan, șeful de proiect de arhitectură pentru Zeppelin.

 

Mai multe informații despre reabilitarea Palatului Universul, investitori, beneficiari și noile funcțiuni puteți citi în seria de articole publicate de Zeppelin.

alllive

Birou de arhitectură:
Localizare: Bulevardul Basarabia 256
Funcțiuni: concerte, spectacole de artă, improvizații și teatru
Investiție:
Client:
An reabilitare: 2015  / An construcție: 1921
Capacitate:

Construirea uzinelor se datorează industriașului român de origine greacă Nicolae Malaxa, care a dezvoltat începând cu anii 1920 ateliere de reparare și producție de locomotive. În anul 1921, Malaxa cumpără un teren aflat la periferia Bucureștiului și construiește un atelier de reparații pentru locomotive, care primește numele industriașului. Proiectul este un succes, astfel încât fabrica se dezvoltă într-un ritm rapid: în 1928 se construiește prima locomotivă „Malaxa”, iar în următorii cinci ani se mai construiesc încă o sută de locomotive.

Ansamblul de clădiri ce compun uzinele „Malaxa” a fost realizat de arhitectul Horia Creangă în stil modernist – arhitectul Iulius Rădulescu remarcă într-un studiu preluarea unor elemente de art deco, cum este cazul porții de la intrarea în uzină.

Nicolae Malaxa a emigrat în Statele Unite ale Americii la finele anilor 1940. Începând cu anii 1960, ansamblului industrial „Malaxa” i s-au adăugat clădiri noi; denumirea a fost schimbată în aceea de uzinele „23 August”. După căderea regimului comunist, uzinele au primit denumirea “Faur”.

În 2015, la parterul clădirii s-a deschis alllive. Patronat de Smiley, Tiberiu Andrei Maria, alllive este o platformă de muzică live în care au loc concerte, spectacole de artă, improvizații și teatru.

(info: wikipedia, click.ro)

Expirat Halele Carol (1)

Halele Carol

Birou de arhitectură: Zeppelin și Eurodite
Localizare: Str. Constantin Istrati 1
Funcțiuni: club Expirat / spațiu multifuncțional
Suprafață: –
Investiție: –
Client: Hesper S.A.
An reabilitare: 2014 / An construcție: 1887
Capacitate sală: 500

Halele Carol“ reprezintă un proiect de metodologie de reconversie a vechilor spații industriale cu valoare istorică ale Fabricii Hesper în centru cultural și de evenimente, inițiat de Zeppelin împreună cu Eurodite.

Scurt istoric

Prima gară din București, Filaret, a fost inaugurată în 1869. Fabrica “E. Wolff” s-a mutat vizavi de gară în 1887, pentru a-și extinde activitățile industriale mecanice și metalurgice. În timpul regimului comunist, i s-a spus „Steaua Roșie” și producția s-a concentrat pe mașini grele pentru industria construcțiilor și echipamente hidraulice. Acum, sub numele de “Hesper”, fabrica produce încă pompe și motoare hidraulice, deși s-a confruntat cu o reducere majoră a numărului de salariați – de la 2000 la 200 în ultimii 15 ani – și se luptă cu degradarea clădirilor istorice care nu mai sunt utilizate. Fabrica se învecinează cu Parcul Carol (deschis mai târziu, în 1906), pe un deal care a fost întotdeauna un loc de întâlnire și de recreere pentru oamenii din București.

Strategie

„Nu demola, transformă”, este ceea dorește și echipa proiectului, și proprietarul. Dar cum să pui în mișcare procesul de transformare?

Totul a început cu un proces atent de construire a încrederii reciproce, cu prezentarea unor modele de „creștere organică” și „utilizare temporară” și prezentarea conceptelor și calculelor pentru proprietarul fabricii. S-a întocmit o listă de sarcini pentru ca acesta să poată face locul mai întâi curat și sigur. Acest lucru a fost declanșatorul magic pentru a pune în mișcare procesul de transformare, iar personalul fabricii a început să efectueze lucrările de reparaţii. Aceste intervenţii minime au permis deschiderea treptată și strategică pentru public.

În luna mai 2014 proiectul de reconversie Halele Carol a avut o avanpremieră în timpul săptămânii Romanian Design Week, cu peste 2.000 de vizitatori într-o noapte, la evenimentul Carol Factory Night. A urmat un flux tot mai mare de concerte, proiecţii, spectacole și evenimente speciale care au consacrat deja spațiul ca hotspot al capitalei.

În prezent, clubul Expirat își desfășoară activitatea în Sala Compresoarelor.

www.halelecarol.ro

 

Casa Mincu - OAR

Casa Burelly – Mincu

Arhitectură: Şerban Sturdza, Alexandra Culescu, Francina Mancas-Palade, Corina Stoianovici, Raluca Mihalache, Mika Nilich, Adrian Mihăescu
Localizare: Strada Pictor Arthur Verona 19
Funcțiuni: sediul OAR, expoziţii, conferinţe şi manifestări culturale
Suprafață: 499 mp
Investiție: –
Client: OAR
An reabilitare: 2004 – 2012 / An construcție: 1863 – 1877

Amplasarea sediului Ordinului Arhitecților din România în Casa arhitectului Ion Mincu (1852–1912), fondatorul curentului de arhitectură națională, al modernității arhitecturale românești și învățămantului superior de arhitectură, se înscrie în direcția de recuperare a tradiției culturale și moștenirii spirituale autohtone. Opțiunea membrilor OAR de a valorifica acest spațiu memorial cu o puternică amprentă arhitecturală și culturală presupune un efort financiar susținut pe termen lung, dublat de o chestiune de mândrie profesională pentru breasla arhitecților ce revitalizează un monument istoric (Cod LMI 2004 B-II-m-B-19835), reper în istoria arhitecturii românești.

Imobilul cumpărat de Ion Mincu în anul 1890 de la arhitectul Antonio Gaetani Burelli, arhitectul șef al orașului București, este remodelat prin reamenajarea pentru uz personal, supraetajarea corpului către curte și a celui amplasat în partea din spate a curții, precum și refacerea fațadelor corpului principal către colț (1890) și curte (1900). Elementele de limbaj arhitectural folosite de întemeietorul stilului neoromânesc – ancadrament de uși și ferestre, brâie, cornișe ce constituie interpretări ale unor forme provenite din arhitectura vernaculară, utilizate și la Școala Centrală de Fete din București, remarcabilă prin arhitectura de fațade și decorație interioară – sunt dispuse conform regulilor compoziției clasice. Elev al profesorului Julien Gaudet care promova la Beaux-Arts valorile arhitecturii regionale în sensul determinării unei identități naționale, Ion Mincu contestă propriul eclectism cosmopolit (Casa Monteoru, Casa Vernescu) și interpretează într-un mod original arhitectura românească veche dând forma stilului neoromânesc: foișor și scară exterioară (Casa Lahovary – 1886, bufetul Doina de la Șoseaua Kiseleff – realizat pentru Pavilionul României la Expoziția Universală de la 1889), ornamente florale din ceramică colorată deasupra arcadelor de pe fațade (Casa Lahovary, Școala Centrală de Fete, bufetul Doina), arce în acoladă cu tiranți (restaurarea Bisericii Stavropoleos). Lucrările de amenajare și restaurare a imobilului Mincu au scos la iveală pereți și plafoane pictate în ulei cu elemente florale și linii de contur.

Casa Mincu, sediul central al OAR, și-a adăugat o nouă componentă în rolul său, aceea de centru deschis pentru interfața dintre societate și lumea arhitecturii, muzeu, casă memorială, exemplu de restaurare și bune practici, loc de întâlnire a mesajelor Ordinului către media. Proiectul de restaurare și amenajare, precum și conceptul de utilizare a Casei Mincu sunt coordonate de arhitectul Șerban Sturdza. Arhitecura se întâlnește cu societatea, cu profesiile construirii, cu artele și politica la Casa Mincu, un reper în București. Recent s-a adăugat un nou pol partener, sediul OAR București, iar între cele două se stabilește un traseu consolidat prin manifestările Street Delivery, de la Grădina Icoanei, la Grădina Cișmigiu. (text: OAR)

 

carturesti caruse

Cărturești Carusel

Birou de arhitectură: Square One
Localizare: Lipscani nr. 55, București
Funcțiuni: librărie, bistro, spațiu expozițional
Suprafață: 1.000 mp
Investiție:
Client: Cărturești
An reabilitare: 2015 / An construcție: –
Capacitate: –

Situată pe strada Lipscani, la numărul 55, librăria se desfășoară pe șase niveluri însumând 1000mp. Cărturești Carusel este un experiment de locuire culturală a centrului vechi, oferind un spațiu pentru lectură, socializare și explorare artistică a inimii orașului. Cu un bistro la ultimul etaj, un spaţiu multimedia la subsol și o galerie dedicată artei contemporane la primul etaj, librăria se pregătește să spună o nouă poveste pe o stradă cu o vibrantă tradiție comercială.

Elegantul edificiu de secol XIX a intrat în posesia celebrei familii de bancheri Chrissoveloni în 1903, iar în perioada comunistă a fost confiscat și transformat în magazinul Familia. După 1990, imobilul a fost recuperat și reabilitat de proprietarul actual, dl. Jean Chrissoveloni, iar acum prinde viață printr-o amenajare inovatoare, dar atentă la substanța istorică, semnată de biroul de arhitectură Square One. (text: Cărturești)

“Nu pot să spun că a fost un drum uşor. Pentru a vă face o mică idee: prima notificare pe care am făcut-o pentru a revendica această clădire pe legea 18 a fost făcută în 1991. Atunci vorbim de 24 de ani ca să putem să revendicăm clădirea. După ce o revendici, fiindcă ţi-o dă într-o stare penibilă, trebuie să găseşti cum poţi să introduci această clădire în circuitul de afaceri, pentru a putea să continue să contribuie la economia ţări, şi, după ce găseşti clientul, trebuie să găseşti banii şi apoi speri că clientul poate să ducă şi el treaba până la sfârştit, fiindcă şi el are de investit destul de mult în acestă clădire”, a spus Jean Chrissoveloni la deschiderea Cărturești Carusel. (text: mediafax)

carturesticarusel.ro

 

NOD maker space

Industria Bumbacului – Centru pentru industrii creative 

Birou de arhitectură:
Localizare: Splaiul Unirii 160
Suprafață: 650 mp
Funcțiuni:  Nod makerspace (co-working space), 1:1 (Birou de arhitectură), Deschis gastrobar (alimentație publică), La firul Ierbii (centru public), Mater by Nod (Bibliotecă)
Investiție: 120.000 euro
Client: Nod makerspace
An reabilitare: 2015 / An construcție:
Capacitate: 100 pers

Lansat în anul 2015, NOD makerspace este primul centru comunitar creativ de dimensiuni mari din România care are ca obiectiv democratizarea design-ului, a ingineriei, a fabricației și a educației creative. Proiectul urmărește să sprijine proiectele membrilor săi: oricine are o idee, vrea sa pună la punct o invenție sau să construiască un prototip, găsește la Nod unelte și echipamente speciale, greu accesibile pe cont propriu (laser engraving & cutting, 3D printing, CNC router, plotter, cuptor de ceramică, echipamente de prelucrare a lemnului și a metalului), precum și o comunitate de oameni cu experiență și entuziasm.

Totul se întâmplă într-un spațiu industrial reconvertit de 1000 mp, în clădirea fostei Fabrici de Bumbac din București, pe malul Dâmboviței. Fiind o inițiativă exclusiv privată și prin transformarea spatiului cu ajutorul unei echipe de voluntari în doar 6 luni, Nod este un exemplu concret de reutilizare a unui spațiu industrial nefolosit și încurajează acest tip de abordare a proiectelor inovative. (text: NOD)

 

Fabrica (1)

fabrica

Birou de arhitectură:
Localizare: Str. 11 iunie, nr. 50
Suprafață: 2.700 mp
Funcțiuni: club Fabrica / magazine / spații multifuncționale
Investiție: 200.000 euro
Client: –
An reabilitare: 2007 / An construcție: –
Capacitate: Fabrica pub (fără terasă) 150 pers // B52 260 pers // Fabrica club 390 pers

Aventura în spaţiul fostei fabrici de ciorapi Apollo, aflată pe strada 11 Iunie din Capitală, a început în 2007 o dată cu nevoia unui spaţiu mai mare, care să permită organizarea de concerte. Echipa fabrica a închiriat circa 2.700 de metri din fosta fabrică de ciorapi şi până în 2008 s-au axat pe organizarea de evenimente în prima sală pe care au reuşit să o amenajeze. Au amenajat ulterior şi alte încăperi din spaţiul închiriat, ajungând ca în 2009 să utilizeze şi curtea pentru terasă. În 2010 au deschis şi bucătăria, iar în 2012 au mutat aici şi clubul B52, ce funcţionase până atunci în altă zonă a Bucureştiului.

 

Fabrica urban resort conține: o terasă exterioară mare, la parter și la etaj, 2 cluburi (Fabrica si B52), un pub, un loc de joacă pentru copii exterior și unul interior, un parc de skatepark indoor, 7 magazine cu profile diverse, o zona de sfori de slackline, între cladiri, și separat o zonă de cățărat indoor. (text: fabrica)

www.fabrica-club.ro
Materia Repositorium

 

Materia Repositorium

Birou de arhitectură:
Localizare: Str. Logofatul 68A
Suprafață: –
Funcțiuni: design studio concept store de interior, galerie de design
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2016 / An construcție:
Capacitate: –

Fosta fabrică de textile, creată în 1899 din București, care a devenit Fabrica de Tricotaje Crinul în 1963 se transformă într-un spațiu inedit, cu trei articulații – flagship store MATERIA, concept store de interior cu branduri independente și galerie de design: proiecte curatoriale ce prezintă designeri internaționali consacrați sau de avangardă ; produse de mobilier, corpuri de iluminat, covoare, accesorii și decorațiuni interioare. (text: Materia Repositorium)

repositorium.materia.studio

 

POINT

Birou de arhitectură: arh. Tudor Ciocănescu
Rezistență: ing. Cătălin Biclineru
Instalații: ing. Radu Cornea
Amenajare interioară: Lama (Călin Radu, Dan Enache, Ioana Stan, Alice Ioniță)
Localizare: Str. General Eremia Grigorescu, nr. 10
Suprafață: 723 mp
Funcțiuni: restaurant, teatru, galerie de artă
Investiție: 450.000 euro
Client: POINT
An reabilitare: 2015 / An construcție: sfârșit de secol XIX-început de secol XX
Capacitate: –

POINT este un art hub dedicat manifestărilor de tip cultural-artistice din Bucureşti . Temele varia ză în fiecare săptămână (deschis membrilor săi de vineri până duminică), dar include un line-up cultural care merge dincolo de eclectic, plecând de la piese de teatru, expoziţii de arte vizuale, concerte de muzică, workshop-uri creative şi proiecţii cinematografice.

POINT a fost amenajat într-una din clădirile istorice din centrul Bucureștiului de către arhitecții de la LAMA. Clubul este organizat în trei spații distincte: restobar, sala de teatru si clubul.

Unul dintre cele mai cunoscute murale din București devenit semnal urban, realizat de cei de la Sweet Damage Crew, se află chiar la POINT. (text: Point)

www.whatsthepoint.ro

 

make a point

Make a point

Birou de arhitectură:
Localizare: Șoseaua Morarilor nr. 1, în incinta postavăriei Române
Suprafață: 130 mp
Funcțiuni: hub cultural
Investiție:
Client:
An reabilitare: 2008 / An construcție: 1925
Capacitate:

Make a Point își asumă Bucureștiul, așa cum e el, și pornește la lucru. Asociația Make a Point încearcă să aerisească centrul și să faciliteze manifestări culturale la periferie, în cartiere și printre blocuri, în hale abandonate, în fabrici și uzine sau în alte cimitire de acest soi. Organizează expoziții, spectacole, proiecții de film, workshopuri și rămâne un spațiu dedicat expunerii de lucrări și mesaje ale creatorilor contemporani.

Sediul principal al Make a Point se află la parterul fostei fabrici de textile Postăvăria Română (1925-2008), pe locul secției de repasat, acolo unde, sub lumina slabă,  țesătoarele corectau erorile din stofele finisate. Make a Point oferă un spațiu expozitional permanent, ideal pentru o varietate de evenimente culturale, având o sala de proiecție cu două ecrane și bibliotecă deschisă publicului.

www.makeapoint.ro/proiecte

 

Hotel Cișmigiu Bulevardul Elisabeta

Hotel Cișmigiu

Birou de arhitectură:
Localizare: Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 38
Suprafață:
Funcțiuni: hotel / institut cultural 
Investiție: 15 mil euro
Client: Hercesa, companie de imobiliare
An reabilitare: 2012 / An construcție: 1903
Capacitate: 200 camere

Palace Hotel își deschide porțile în anul 1913, fiind cel mai modern hotel din această parte a Bucureștiului. Cu cele 200 de camere ale sale, reprezenta unul din cele mai grandioase hoteluri ale orașului. În 1941 se deschide la parterul Palace Hotel celebra Berarie Gambrinus de către un anume Naumescu, continuând tradiția de peste 40 de ani a renumitei berării a lui Caragiale.

În timpul bombardamentelor anglo-americane asupra Bucureștiului din aprilie-mai 1944, o bombă cade pe acoperișul Palace Hotel, distrugându-l. În 1965 Hotelul Cismigiu și-a primit numele după parcul din apropiere, unde, cu 100 de ani înainte se instalase prima cișmea din Bucuresti, iar șeful lucrărilor peste cișmelele orașului era numit și “marele cișmigiu”. Situația se înrăutățește în anii ’80 deoarece reparațiile neglijente și fondurile insuficiente afectează iremediabil clădirea și apar probleme legate de lipsa electricității sau a apei in camere.

Între 1990 și 1995 hotelul devine căminul celor de la UNATC iar în 1995 clădirea este închisă din cauza condițiilor nepotrivite.

În 2012 compania de imobiliare Hercesa revitalizează simbolul unui elegant edificiu și astfel cel mai îndrăgit hotel din București se întoarce la viață.

Clădirea în care funcţionează hotelul găzduieşte și Institutul Cultural Spaniol Cervantes şi o librărie Humanitas.

www.hotelcismigiu.ro

 

BLAJ

Palatul Cultural din Blaj

Palatul Cultural

Birou de arhitectură: arhitect Vlad Sebastian Rusu
Localizare: Piața 1848, nr. 7, Blaj
Funcțiuni: concerte, piese de teatru, conferințe, expoziții
Suprafață:
Investiție: 1,2 milioane euro
Client: Consiliul Local Blaj & Consiliul Local Alba
An reabilitare: 2016 / An construcție: 1936
Capacitate sală: între 50 și 250

Situat în centrul istoric al Blajului, Palatul Cultural se află în zona de protecție a monumentelor istorice de importanță națională din oraș. Inițal proiectată în 1930 de către arhitectul Victor Smigelschi, cu scopul găzduirii evenimentelor organizate de Asociația culturală ASTRA, palatul a fost inaugurat în 1936 în prezența regeului Carol al-II-lea și a găzduit evenimente culturale în perioada interbelică.

Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, apoi naționalizat, administrat de Ministerul Artelor, și re-denumit Ateneul Popular „Horea, Cloşca şi Crişan”. După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma. Pentru o perioadă, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu a distrus clădirea în proporţie de 40%. A rămas o ruină până în 2012, atunci când Primăria a inițiat un proiect de reabilitare. Proiectul este al arhitectului Vlad Sebastian Rusu iar clădirea are funcționalități multiple și poate găzdui o varietate largă de evenimente culturale cum ar fi concerte, gale, piese de teatru, conferințe, expoziții etc.

 

BRAȘOV

 

Bastionul Postavarilor

Birou de arhitectură: Point 4
Localizare: colțul nord-est al cetății Brașov
Funcțiuni: muzeu
Suprafață: –
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2011 / An construcție: 
Capacitate sală: –

O intervenţie invizibilă din exterior şi complet reversibilă creează o nouă lume interioară şi o altfel de relaţie cu oraşul.

Ca peste tot în Europa, dezvoltarea din secolele XIX şi XX a Braşovului a dus la demolarea în mare parte a fortificaţiilor din jurul centrului istoric. Porţiuni considerabile de ziduri, turnuri şi bastioane au supravieţuit, însă, iar în ultimii ani se desfăşoară un program de restaurare şi reconversie a acestui patrimoniu. Bastionul Postăvarilor face parte din acest sistem de fortificaţii şi a fost abandonat multă vreme, elementele fragile (învelitoare, drumuri de strajă şi scări) dispărând complet.

Arhitecţii au propus în consecinţă o soluţie complet diferită: în locul acoperirii construcţiei, aceasta a fost lăsată aproape neatinsă şi restaurată. Două dintre drumurile de strajă (indicate prin urmele lăsate în zidărie) au fost reconstituite, însă într-un limbaj contemporan discret. Un turn interior independent adăposteşte spaţiile cerute prin temă şi nu afectează în niciun fel nici structura, nici imaginea exterioară a bastionului.

Clădirea terminată a fost bine primită de către comunitatea locală, iar recent a început să şi funcţioneze, datorită amplasării echipamentului de informare. Totuşi, îşi va asuma cu adevărat rolul de activare atunci când va fi legată de restul fortificaţiilor, ca o secţiune a unei promenade de-a lungul vechilor drumuri de strajă. În cadrul acestei acţiuni, va fi redeschisă şi vechea intrare, dinspre interiorul cetăţii. Proiectul va începe odată ce va fi asigurată finanţarea. (text: zeppelin)

 

CLUJ

 

Casa Tranzit

Birou de arhitectură: –
Localizare: Str. George Barițiu, nr. 16
Funcțiuni: teatru, concerte, expoziții, festivaluri
Suprafață: –
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 1997 / An construcție: 1875
Capacitate: –

Situată în centrul orașului, pe strada Barițiu, nr. 16, Casa Tranzit este un spațiu destinat artei contemporane și evenimentelor culturale.

Clădirea Casa Tranzit a fost inițial o sinagogă, construită în 1875 de către comunitatea evreiască de rit ortodox din Cluj-Napoca. Sinagoga purta numele de „Poalei Tzedek”. În perioada comunistă, Casa Tranzit a fost folosită ca magazie, clădirea degradându-se considerabil.

În anul 1997 Fundația Tranzit a închiriat clădirea Casa Tranzit de la Federația Comunităților Evreiești din România, transformând-o într-un spațiu artistic. Astfel, Casa Tranzit găzduiește spectacole de teatru, concerte, expoziții, festivaluri, cât și o diversitate de alte evenimente culturale.

www.tranzithouse.ro

 

Cinema Arta

Birou de arhitectură:
Localizare: Str. Universității, nr. 3
Funcțiuni: cinematograf / sală multifuncțional
Suprafață: –
Investiție inițială:
Client: –
An reabilitare: 2016 / An construcție: 1913
Capacitate sală: –

Clădirea în care se află fostul cinema – Palatul Sebestyen – a fost construită în 1913 de către David Sebestyen, un important antreprenor al oraşului. Inaugurarea cinematografului, în toamna aceluiaşi an, sub numele de Select, a coincis cu realizarea primului film clujean în regia legendarului Jenő Janovics, „Sárga Csiko” (Murgul șarg), o peliculă care s-a bucurat un succes internațional răsunător. (ziuadecj.realitatea.net)

Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost condus de Jenő şi Korda Sandor (cunoscut drept Sir Alexander Korda, personalitate marcantă pentru începuturile cinematografiei britanice). Chiar şi după naţionalizarea de către regimul comunist după 1948, cinematograful a continuat să functioneze neîntrerupt până în urmă cu cinci ani.

După un îndelung proces, Palatul Sebestyen a fost parțial retrocedat, în 12 martie 2010, urmașilor lui David Sebestyen, eveniment care a declanșat în mod inconștient evenimentele care au dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinema Arta. Aceștia au putut intra în posesia imobilelor abia după un an de zile. (Monica Sebestyen)

A mai funcţionat doar pe perioada Festivalului Internaţional de Film Transilvania, iar în ultimii doi ani a găzduit conferinţe în cadrul Zilelor Arhitecturii. De menţionat este faptul că, după ce clădirea a fost retrocedată, noii proprietari – Andrei și Monica Sebestyen – au declarat că își doresc să mențină funcțiunea sălii de cinema.

La începutul lui 2016, Monica Sebestyen a participat la Urbaniada (concurs naţional ce premiază soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții în spațiul urban) cu proiectul “Reactivarea cinematografului Arta din Cluj-Napoca” – inițiativă ce propune transformarea cinematografului într-un loc activ, un catalizator pentru comunitate, funcționând nu doar ca loc de proiecție a filmelor de artă, ci ca spațiu cultural semnificativ pentru întregul oraș, în care filmele și activitățile culturale devin evenimente sociale în sine. Proiectul Monicăi s-a numărat printre câştigătorii competiţiei şi a primit o finanțare de 50.000 de euro. Un prim eveniment din cadrul acestui demers a avut loc la începutul lunii iulie 2016 – RE:ARTA: un weekend cu proiecții de filme ShortsUp, ateliere pentru copii şi un tur ghidat al spaţiului. De asemenea, participanții au fost invitaţi să împărtășească amintiri legate de cinema, precum și dorințe legate de viitorul acestuia şi să le scrie pe un panou special amenajat în foyerul cinematografului.

www.facebook.com/cinemaARTAcluj

 

Fabrica de pensule

Birou de arhitectură: –
Localizare: Str. Henri Barbusse, 59 – 61
Funcțiuni: spații expoziționale multifuncționale
Suprafață: 2.500 mp
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2009 / An construcție: –
Capacitate: –

Fabrica de Pensule este un spațiu de artă contemporană care a luat naștere la începutul anului 2009, ca o inițiativă de a coagula ideile, evenimentele și proiectele mai multor organizații culturale, galerii, manageri culturali și artiști independenți din Cluj, și ca o rezolvare a problemei spațiilor de expunere și producție artistică din acel moment.

Fiind primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural românesc și totodată unul dintre cele mai relevante exemple de conversie a unei clădiri industriale într-un spațiu cultural independent, centrul concentrează pe o suprafaţă de peste 2.500 mp un număr de 20 de artişti contemporani, 5 galerii de artă contemporană, 4 organizaţii culturale și 2 săli de spectacol.

 

IAȘI

 

Palatul Culturii

Birou de arhitectură: –
Localizare: Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr.1
Funcțiuni: muzeu
Suprafață: 34.236 mp
Investiție: 26 mil. euro
Client: Complex Muzeal Moldova
An reabilitare: 2016/ An construcție: 1925
Capacitate sală: –

Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Palatul de Justiție și Administrație din Iași, construit între anii 1906-1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălțime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraș cu o amprentă la sol de 7330 mp și o suprafață desfășurată de 34.236, 35 mp.

În prezent, Palatul găzduiește sediul Complexul Muzeal Moldova Iași unde se află 4 muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.

Palatul Culturii a făcut subiectul unui amplu proces de restaurare, finalizat în ianuarie 2016, desfășurat în cadrul Programului Guvernamental de reabilitare a monumentelor istorice.

În data de 27 aprilie 2016, Palatul Culturii a fost redeschis publicului larg, cele patru muzee care își au sediul aici inaugurând fiecare expoziții temporare ce pun în valoare doar o parte din colecțiile muzeale.

palatulculturii.ro

 

TIMIȘOARA

 

Casa Artelor

Arhitectură: Șerban Sturdza
Localizare: Str. Augustin Pacha, nr. 8
Funcțiuni: spațiu de expunere galerii, sală spectacole
Suprafață: –
Investiție:
Client: Direcția Județeană pentru Cultură, Timiș
An reabilitare: 2006 / An construcție: 1752
Capacitate: –

Casa Artelor este un centru cultural multidisciplinar ce pune la dispoziția artiștilor spații de expunere și de spectacole, oferind astfel publicului timișorean o mare varietate de evenimente culturale. Casa Artelor aparține Direcției Județene pentru Cultură Timiș, aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Casa Artelor funcționează în forma sa actuală din 2006 în incinta Direcției Județene pentru Cultură Timiș, în clădirea dată spre folosință după restaurarea sa de către arhitectul Șerban Sturdza.

Clădirea de pe strada Episcop Augustin Pacha nr. 8 și-a avut primul proprietar în 1752, pe Johann Lechner, curelar civil, iar în 1828 proprietar era Klobuschitz Joseph. In prezent are statutul de clădire monument istoric fiind protejată conform legislaţiei specifice.

 

Palatul Culturii

Arhitectură: Marcela Titz
Localizare: Str. Mărășești, nr. 2
Funcțiuni: Opera Națională, Teatrul Național Mihai Eminescu
Suprafață: –
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2003 / An construcție: 1875
Capacitate sală: –

Oficial clădirea Operei este denumită “Palatul Culturii”, datorită instituţiilor culturale pe care le adăposteşte: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Ma­ghiar de Stat şi Teatrul German de Stat.

Între 1872 şi 1875 se construişte clădirea actuală, care alături de teatru mai adăpostea şi hotelul Kronprinz Rudolf, “reduta” (o sală de bal şi de festivităţi), un restaurant şi o cafenea. Proiectant a fost biroul de arhitectură Fellner şi Helmer din Viena, care a construit în total 48 de teatre în Europa, din Germania şi până în Rusia.

După incendiul din 1920 a dispărut fațada renascentistă, stilul păstrându-se doar pe aripile laterale. În spatele măștii se ascunde însă, aproape intactă, fațada originală. Pe baza planurilor arhitectului Duiliu Marcu, fațada și sala mare a teatrului au căpătat actualul stil neobizantin. În această sală au loc spectacolele Operei Române și ale Teatrului Național Mihai Eminescu iar în fosta sală de bal funcționează Teatrul German și Teatrul Maghiar Csíky Gergely.

 

Ambasada

Arhitectură: –
Localizare: Strada Anton Seiller, nr. 2
Funcțiuni: co-working space, cafenea, bistro, sală evenimente
Suprafață: –
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2014 / An construcție: –
Capacitate sală: –

Ambasada este un proiect de reconversie culturală din Timișoara. Din 2014 puteți găsi aici un spațiu de co-working care încurajează colaborarea între organizații, bresle, meserii, pasiuni, oameni – un spațiu care să acționeze ca locație-resursă pentru muncă, ședințe și evenimente, o atmosferă care să stârnească și să hrănească creativitatea și inițiativa, cu o doză mare de curaj și optimism, dar sustenibile cu realism și responsabilitate. O cafenea, bistro, o sală de ședințe și o sală de evenimente și-au găsit locul în fosta fabrică Paltim. Inițiativa le aparține celor de la PLAI Festival.

www.plai.ro/ambasada

 

Bastionul Theresia

Arhitectură: Archeus
Localizare: Str. Hector, Timișoara
Funcțiuni: spații comerciale, restaurante, baruri, bibliotecă
Suprafață: 1.7 hectare
Investiție: –
Client: –
An reabilitare: 2012 / An construcție: 1732
Capacitate sală: –

Bastionul Therasia este un monument de clasa A și a fost construit în stil baroc între 1730 şi 1733, bastionul avea o importanţă strategică întrucât asigura paza porţii de vest, cea a Ardealului. Iniţial, clădirea avea rolul unui depozit de grâne, mai apoi, între anii 1758 – 1780 a devenit reşedinţa Episcopiei Romano-Catolice, pentru ca în cele din urmă să fie adaptată unei game extrem de variate de funcţiuni. De-a lungul anilor s-au putut găsi aici ateliere şi depozite, internate şcolare, garaje de maşini, fabrică de pantofi, tipografie, şcoală de scrimă, azil de bătrâni, arhivele statului şi multe altele.

Prima intervenţie de restaurare şi refuncţionalizare a bastionului a avut loc la începutul anilor 1970, când au fost mutate aici colecţiile de etnografie ale Muzeului Banatului, un muzeu tehnic şi colecţiile vechi ale Bibliotecii Judeţene. Dar lipsa generală de preocupare pentru conservarea monumentului în sine, a dus în cele din urmă la degradarea faţadelor, cornişelor, intrărilor şi chiar a zidurilor întregului ansamblu.

Firma de arhitectură Studio Archaeus a câștigat în 2004 un concurs național de soluții pentru reabilitarea Bastionului, iar în prezent clădirea găzduiește evenimente culturale precum spectacole sau expoziții.

 

SUCEAVA

Uzina de apă Suceava

Uzina de Apă

Birou de arhitectură: Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord Est
Localizare: Suceava
Funcțiuni: centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj
Suprafață: –
Investiție: –
Client: OAR
An reabilitare:  2010 / An construcție: 1908
Capacitate sală:

Uzina de apă din Suceava a fost proiectată de dr.ing. G. Thiem, inginer de construcţii civile din Leipzig în 1908. Aceasta a funcţionat până în anul 1960, când a fost înlocuită cu o staţie mai modernă. După această dată, utilajele au fost dezafectate, clădirile rămânând neutilizate până în acest moment.

În 2006, Ordinul Arhitecților din România a avut inițiativa de a prelua stația de tratare a apei și de a realiza un centru cultural, ce va face parte dintr-o rețea națională de centre de arhitectură, cultură urbană și peisaj. Proiectul s-a realizat prin asocierea OAR și Filiala teritorială Nord Est a OAR cu Municipiul Suceava și în parteneriat cu UAR. Prin contractul de asociere din 2006 și adiționalul din 2010, Municipiul Suceava pune la dispoziția OAR, pentru 49 de ani, clădirile dezafectate și terenul și se angajează să asigure rebranșarea la utilități.
Finanțarea lucrărilor a fost asigurată de OAR, Filiala teritorială Nord Est a OAR, UAR și din sponsorizări ale firmelor cu activitate în construcții, producerea și distribuirea materialelor de construcție, proiectare etc.

 

 

Ca întotdeauna, așteptăm și sugestiile voastre pentru a le adăuga în listă sau orice altă informație cu care am putea completa acest articol.

 

Acest articol face parte din campania “hub cultural Cinema / Teatrul de vară CAPITOL”.

Despre Save or Cancel
Din 2008, Save or Cancel este un mediu de comunicare și propagare a artelor și culturii, promovând și facilitând rolul acestora în societatea contemporană.
Programele multidisciplinare auto-inițiate de Save or Cancel au ca scop identificarea oportunităților sustenabile și adaptabile de (re)valorizare a existentului prin proiecte de arhitectură, culturale și editoriale.
Despre proiectul “hub cultural Cinema / Teatrul de vară Capitol 2017-2018″
În 2017-2018, Save or Cancel propune o campanie de conștientizare și sensibilizare față de patrimoniul cultural național, cu aplicație pe Cinema / Teatrul de vară Capitol, relevând potențialul economic, social și educațional al tuturor spațiilor culturale abandonate din România, prin implicarea artiștilor și comunității locale în cadrul unor proiecte trans-sectoriale, multidisciplinare, colaborative.
4 conferințe, 3 instalații artistice, 4 expoziții și 3 apeluri deschise pentru idei vor reactiva memoria colectivă, reintegrând monumentele în circuitul public prin reinterpretări democratice ale spaţiului cultural, explorând legături între artă, natură și oraș.

 

TextCristina Popa, Vlad Dumitrescu

Surse de informare: casecarenumaiplang.ro, theark.ro, adevarul.ro, halelecarol.ro, arcub.ro, hotnews.ro, ziuadecluj, e-zeppelin, ziaruldeiasi.ro, welcometoromania.ro, primariatm.ro, institute.ro, igloo.ro, archdaily.com, businessmagazin.ro, digi24.ro, forbes.ro, wall-street.ro, antena3.ro, designist.ro, cluj.com, timisoara-info.ro, mediafax

Credit foto: Alex Iacob, Theark.ro, Cosmin Dragomir, Adrian Vizireanu, Expirat, Halelecarol.ro, Arcub.ro, Andrei Mărgulescu (E-Zeppelin), nwradu.ro, ziuadecluj, roarhitect.ro, wall-street.ro

Un proiect cultural co-finanțat AFCN

ParteneriArCub, CNDB, Teatrul Mic, Cinema Marconi

Parteneri media: Zeppelin, IQads, Smark

 

 

Articole cu teme similare:
despre feeder.ro și regenerare urbană prin artă – un interviu IQads cu Save or Cancel
Capitol Cinema / Summer Theatre history and future 1912 – 1920
41 de foste și actuale cinematografe în București
Cinema / Teatrul de vară Capitol istoric și viitor 1912 – 2020
Cinema / Teatrul de vară CAPITOL 2017-2018

1 Comment
  1. […] cu teme similare: 22 de clădiri reabilitate care pun în valoare patrimoniul din România despre feeder.ro și regenerare urbană prin artă – un interviu IQads cu Save or Cancel Capitol […]

Leave a reply (we review all comments)

CONTACT US

Send us an email and we'll get back to you, asap. Thank you! ⭐️

Sending

© 2004-2017 feeder.ro

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?