Institutul Cultural Român organizează luni, 19 februarie 2018, de la ora 18.00 evenimentul „Brâncuși – Duchamp – Marthe, în intimitatea atelierului din Impasse Ronsin“. Evenimentul va avea loc în Sala Mare din Aleea Alexandru nr. 38, București, unde va avea loc lansarea albumelor Brancusi et Marthe – ou l’histoire d’amour entre Tantan et Tonton și Correspondance Brancusi – Duchamp, urmate de o dezbatere între Doina Lemny, editoarea volumelor și Cristian Robert Velescu, istoric de artă. În încheiere, ansamblul Imago Mundi va susține concertul Isvor – Brancuși, însoțit de video proiecții tematice.
În volumul Brancusi et Marthe – ou l’histoire d’amour entre Tantan et Tonton Doina Lemny include corespondenţa dintre Brâncuşi si dansatoarea elvețiană Marthe Lebherz, una din marile iubiri ale artistului. Scrisorile trimise în 1926 de la New York tinerei dansatoare, transformată în secretară la atelier, sunt presărate cu desene pe tema Sărutului. Brâncuși le-a reunit și le-a numerotat având intenția să le publice sub forma unui roman de dragoste.
Cartea Correspondance Brancusi – Duchamp dezvăluie prietenia dintre cei doi mari artiști ai secolului XX: Brâncuși și Marcel Duchamp. Doina Lemny prezintă integralitatea corespondenței lor, din care reiese atât relația profesională dintre ei – Duchmap, din admirație pentru creația artistului român, i-a deschis drumul spre piața americană – cât și prietenia profundă care i-a reunit. Adnotația reactualizată îmbogățește cunoașterea parcursului celor mai importante opere brâncușiene. Textul de introducere, Correspondance – Brancusi. Histoire d’une amitié relatează despre această prietenie, rămasă mult timp necunoscută.
Evenimentul este prilejuit de marcarea celor 142 ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brancuși, în contextul celebrării Centenarului României moderne, dar și a Sezonului România-Franța 2019, a cărui desfășurare coincide cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene.
Doina Lemny este doctor în istoria artei și muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă, la Centrul Pompidou Paris, specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului XX.
A fost curatoarea mai multor expoziții tematice Brâncuși și a coordonat cataloagele publicate cu ocazia organizării acestora.
Este autoarea mai multor volume despre Constantin Brâncuși și artiștii pe care i-a cunoscut, printre care: Brâncuşi inedit – însemnări şi corespondenţă românească (coeditor cu Cristian-Robert Velescu, Bucureşti, Humanitas, 2004 ), Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, Lyon, Fage, 2011, Brancusi, au-delà de toutes les frontières, Lyon, Fage, 2012, Brancusi, coll. « Monographies », Paris, éditions du Centre Pompidou, 2012, Brancusi, an Artist without Frontiers, Bucharest, NoiMediaPrint, 2016, Correspondance Brancusi &Duchamp, Paris, Dilecta, 2017, Brancusi & Marthe ou l’histoire d’amour entre Tanta et Tonton, Lyon, Fage, 2017.
Cristian-Robert Velescu este critic şi istoric de artă, scriitor și profesor de istoria artei la Universitatea Naţională de Arte din București. A publicat lucrări dedicate modernităţii româneşti şi europene, dar şi avangardei istorice: Brâncuşi iniţiatul (Editura Editis, Bucureşti, 1994), Brâncuşi inedit – însemnări şi corespondenţă românească (coeditor cu Doina Lemny, Humanitas, Bucureşti, 2004 ), Victor Brauner d’après Duchamp sau drumul pictorului către un suprarealism „bine temperat” (Institutul Cultural Român, 2007), Avant-gardes et modernités – Brancusi, Duchamp, Brauner, Voronca, Tzara & comp. (Institutul Cultural Român, 2013). Este autor al unor cataloage de expoziţii, al căror curator a fost: Ion Ţuculescu (catalog al expoziţiei retrospective), Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă / Muzeul Colecţiilor de Artă, 1999; Lili Pancu 1908-2006 – Pictură – grafică (catalog al expoziţiei retrospective), Bucureşti, Muzeul oraşului Bucureşti, 2010. Este autorul mai multor studii și texte critice, publicate în albume, reviste şi cataloage, din țară și din străinătate.
Ansamblul Imago Mundi promovează o nouă viziune asupra muzicii vechi și tradiționale românești, un repertoriu foarte rar abordat de către muzicieni de factura clasică. Cel mai cunoscut program, seria „Isvor“, a debutat cu un proiect dedicat lui Dimitrie Cantemir, urmat de cel dedicat lui George Enescu, iar mai apoi lui Constantin Brâncuși. Imago Mundi se adresează unui public dinamic, care caută alternative la muzica de consum, perspectiva din care este construit discursul muzical fiind cea a omului contemporan care nu expune piese de muzeu, ci cântă o muzică vie.