O sole mio #15: Camping – Adidas 750 Yeezy Boost / Paris – Barcelona

Locatii: Londra (raffle) / Amsterdam / Barcelona / Milano / München / Paris / Stuttgart

Pret: 350 E

Sistem: First come – first served

Acest post, față de celelalte nu va fi un review, ci mai mult un ‘jurnal’ despre întreaga experiență de a cumpăra Adidas Yeezy Boost 750.

Sâmbătă cei de la Footlocker au anunțat că adidas Yeezy Boost vor fi lansați pe data de 26 martie, modul de a îi cumpăra și locațiile. Am stat câteva ore să mă gândesc dacă merită riscul și mi-am cumpărat bilet spre Paris. M-am gândit și să merg în Amsterdam, dar din fericire nu am făcut-o. Lumea a mers la camping în Amsterdam și München de sâmbătă.

Am ajuns în Paris duminică seară. Am mers direct la Footlocker (Chatelet) unde nu era nimeni în fața magazinului decât un scaun. Am făcut o tură și am întrebat 3 tipi, unul dintre care avea lista cu cei care vor sta la coadă. Am fost numărul 33.

Întreg vibe-ul de la coadă era foarte ciudat. Am întâlnit și un tip care a stat în București și care vorbea română. El făcea parte dintr-un crew pentru care camping-ul pentru sneakersi era unul din hustle-urile principale. Îmi spunea că unul dintre prietenii lui se certa cu restul pentru că el vroia să cumpere 10 perechi de Yeezy. Niciunul dintre ei nu se gândea că va lua mai puțin de două perechi, fiind clar faptul că aveau un hookup.

Eram extrem de dezamăgit de tot ce era în jurul meu, din cele 40 de persoane care erau pe lista doar 7 stăteam în fața shop-ului. Nu știam dacă se merită să pierd 3 zile – la cum arată întreagă situație nu era sigur nici dacă eram primul pe lista. Îmi spuneam că dacă nu reușesc să îi prind mă las complet de toți sneakersii care au un hype nejustificat de mare.

După ce am stat la coadă unde auzeam diverse discuții, unele care spuneau că nu are rost să stai pentru că la fiecare release important își face apariția un crew care se bagă în față ta și ‘dacă nu ai o armă la tine nu poți să faci ceva’ am decis cu 2 prieteni pe care i-am cunoscut la coadă (ei erau #34 și #35) să mergem în Barcelona cu speranța că vor fi mai puține persoane. Persoanele de la coadă din Paris nu vedeau acest event ca o lansare de sneakersi, ci că o oportunitate de făcut cel puțin 1500 de euro ușor. Dacă eram pe lista printre primele 10 persoane cred că rămâneam în Paris, dar am decis că mai bine nu reușesc să iau sneakersii în Barcelona decât să nu îi prind în Paris stând la coadă cu alte persoane care sunt decise să pună mână pe o pereche cu orice preț.

Am căutat biletele online, ciudat mai erau 3 locuri disponibile pentru zborul spre Barcelona de la ora 6.55 și ne-am grăbit spre aeroport.

Situația din Barcelona a fost cu totul alta. Am fost numărul #16 pe lista. Încă nu mi-am dat seama de intreag vibe-ul, dar erau câteva persoane care nu îmi explicam ce caută acolo. Am făcut toți o lista și ne-am hotărât să dăm check fiecare la 3 ore în timpul zilei și 4 ore în timpul nopții. Am căutat după un hostel apropiat de Footlocker unde ne-am lăsat lucrurile și ne-am dat refresh.

În următoarele zile cred că am învățat întreaga zonă de lângă Footlocker mai bine decât majoritatea persoanelor din Barcelona. Întregul program se învârtea în jurul check-ului din 3 în 3 ore, dacă nu eram la hostel eram în jurul lui.

Au început să apără din ce în ce mai multe persoane, până când am fost 30. La început eram convinși că sunt disponibile pentru vânzare 30-35 de perechi, lucru care era valabil și în Paris.

Am să trec peste ziua de marți pentru că nu s-a întâmplat nimic notabil și voi trece direct la ultima noapte de camping – marți / miercuri, înainte de a primi brățările de la adidas. În jurul orei 12 a venit o persoană care nu vorbea decât spaniolă, s-a așezat în fața ușii și a spus că el este primul de la coadă. La cum era îmbrăcat și la disperarea care i se citea în ochi, clar primea de la cineva câteva sute de euro dacă reușea să ia o brățara albastră. A fost atât de motivat încât a stat aproximativ 6 ore în picioare, fără mâncare sau apă .

Un lucru extrem de amuzant, la coadă a fost și o tipă din România. Nu mi-a venit să cred, mai ales după ce mi-a spus că și ea era din Baia Mare.

După 5 dimineața a venit și ‘big gucci chiefa’ persoanei care stătea la coadă, o persoană mai bătrână decât tatăl meu. Un tip mi-a spus că este cel mai mare sneakerhead din Barcelona, dar la sneakersii care îi avea în picioare sunt convins că era unul dintre cei mai mari resellereri din Barcelona. A făcut scandal, nu puteai să discuți normal cu el, a încercat să distrugă lista și a chemat chiar și poliția. Poliția ne-a dat dreptate iar cel mai mare sneakerhead din Barcelona s-a liniștit repede, acceptându-și locul 34 pe lista.

După oră 7 dimineață au început să apără din ce în ce mai multe persoane, fiecare uimiți de câte persoane sunt la coadă. Erau chiar persoane care au venit cu 10 minute înainte de a primi brățările sau chiar după ora 9. Fiecare dintre ei puneau o grămadă de întrebări stupide, de ce nu sunt primii pe lista, de ce trebuie să stea la coadă, dacă au o șansa să îi cumpere etc. După ce s-au dat toate brățările albastre – cele care îți asigurau o pereche de yeezy boost și au început să se imaparta cele albe, era extrem de amuzant să vezi dezamăgirea celor care au stat la coadă jumătate de oră sau mai puțin de o noapte.

Din primele 30 de persoane niciunul nu era din Spania. Din întreagă coadă au fost 2 persoane care au reușit să cumpere 5, respectiv 7 perechi de Yeezy. Fiecare dintre ei au avut persoane angajate pentru ei.

Joi am mers cu brățara la Footlocker și mi-am ridicat mult așteptata pereche. A fost un sentiment de ușurare foarte mare.

Cât despre Paris, a fost cel mai bun lucru că am plecat de acolo. Chiar dacă s-au lansat cele mai multe perechi – 70 / 75, a fost cel mai groaznic loc. Lumea s-a împins între ei, a fost poliția prezentă sau persoane amenințate cu cuțitul să iasă din linie. Aveți aici link cu două video-uri din Paris. Judecând după situație și locul persoanelor care le-am văzut la camping duminică nu cred că reușeam să iau o pereche.

Aceasta a fost prima mea experiență de a sta la camping mai mult de câteva ore pentru o pereche de adidași. Mă gândeam de mai multe ori dacă situația în Europa a fost atât de wild, cât de dusă la extrem trebuie să fie în America, ei fiind cu cel puțin 20 de ani înaintea Europei în materie de sneaker culture, unde stocurile sunt mai limitate și mai mulți sneakerheads, unde stai o noapte întreagă pentru un general release și unde sunt șanse să te aștepte cineva la colț să îți ia sneakersii sau chiar să îți pierzi viață pentru ei.

Dacă a meritat tot drumul: Glasgow -> Londra -> Paris -> Barcelona, ca și sneakerhead spun că da. Aștept părerile voastre în comentarii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.