Le Bonheur

Puține filme au inspirat interpretări mai diferite în anii ce au urmat lansării lor precum a făcut-o acesta. O satiră socială? O palmă dată valorilor de familie în epoca de Gaulle? O evocare lirică a căsătoriei deschise? Este personajul principal un soț bun care știe să se bucure de viață, o persoană cu probleme psihice sau un personaj fictiv ce nu ar putea funcționa în realitate? Sunt implicațiile filmului ironice sau sincere? Și, într-adevăr, ce este fericirea?

Leave a reply (we review all comments)