Opening Hidden Sorrows / Roma Stories
[RO/ROMA/ENG]
HIDDEN SORROWS/ ROMA STORIES
Curator: Eugen Rădescu
Artiști: George Vasilescu, Eugen Raportoru, Mihaela Cîmpeanu, Kurt Vio, Marian Petre, Anton Nistor
13 Aprilie – 5 Mai, 2018
Vernisaj: 13 aprilie 2018, 7 p.m.
[RO]
TRISTEȚI ASCUNSE: POVEȘTI ROME
„TRISTEȚI ASCUNSE: POVEȘTI ROME” prezintă în exclusivitate artiști români de etnie romă, expoziția fiind un exercițiu de imaginație colectivă despre poziționarea în majoritate a unei etnii/identități cu un trecut și prezent zbuciumat; comunitatea romă este una a culturii telurice, autentice, periferică. Romii din România au experimentat de-a lungul istoriei atributele sclaviei, subjugării, blazării, periferiei. Experienţa istorică a diferitelor grupuri a generat o mulţime de caracteristici istorice particulare, care au încercat asimilarea „celuilalt”/l’autrui”. Fiind o minoritate, indiferent unde trăiesc, romii au fost nevoiţi să se adapteze la mediul aflat în schimbare, mediul cultural, economic, politic sau istoric, dar și cerințelor social-istorice ale propriei identități.
Aceasta a dus la diferenţe de cultură, de obiceiuri, de limbă. Noţiunea de etnie a primit mai multe accepţiuni. Printre cele mai întâlnite sunt următoarele: cea de ataşament afectiv sau de relaţii de interese structurate în jurul unor scopuri comune, durabile în timp; conştiinţa diferenţei şi apartenenţei.
Cultura națională este foarte greu de definit (dacă cineva vede rostul acestei încercări de definire). Căutarea purității nu poate da rezultate. Stadiul actual de amalgamare a diverselor culturi aproape că poate justifica puncte de vedere care infirmă cu totul existența realităților care să acopere conceptul de cultură națională. Cred, totuși, că o anumită specificitate nu a încetat să existe. Încercarea teoretică de a distinge influențe și de a le data este sortită eșecului prin irelevanță, pentru a ignora dimensiunea mitologică a acestei specificități.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
[ROMA]
DUKHA GARAVDE: ROMANE PARAMISIA
„GARAVDE DUKHA: ROMANE PARAMISIA” si jekh expozitzia vash i aghestuni arta, jekh than so sikavel i buthi le artisturia roma, jekh kerimos savo del kethanes godzi vash sar arakhelpe and-o buteripe le manushengo jekh etnia/identiteto savi sas la thai si la jekh drom pharo. Le romen, si len jekh kultura teluriko, cheachutni. O komuniteto le romengo anda-i România traisardeas truial i istoria tala i robia, tala i zor le averenghi, identitetosa phageardo thai shudo rigate I istoria phenel amenge butivar ke sas grupuria save kerde asimilatzia le « avereske » /l’autrui”. Traisarindoi sar « le aver », sar minoriteto, othe kai si von, al roma sas len te roden o nevo drom karing o than savo paruvdelaspe ges ghesestar, karing i kultura le thaneski, i ekonomia, i politika vai i istoria leski, thai vi karing le manghimata socialia-istoriake vash lengo identiteto. Kadaia ingerdeas karing o ververipe kulturalo, traimasko thai shibiako. O alav etnia astrdeas buteder hathiarimata. Le but prindzarde si kadala: kodoa sar kana beshes pasha manusha save si sar tute, saven si len kodola rodimata thai mangimata, inkeal o vaht; kana dzeanes and-e keo ilo ke san o aver, kana dzeanes kasko san. I themutni kultura si but phares te phenas so si (te si varekon savo kamel te dzeanel). Te rodes lako shuzipe nai o mai lasho drom reshimasko. Sar arakhen pen akana hamime verver kulture sikavel ke o koncepto vash i kultura themutni nai o korkoro cheachipe. Me pakeau ke o cheachipe le avere kulturengo ashileas dureder. Te zumavelpe te arakhelpe kon thai sar, thai de kana arakhenpen si jekh hasardo drom rodimasko, thai pe aver rig te bistardelpe o baripe le miturengo savo thabdel kotar lengo korkoripe.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
[ENG]
HIDDEN SORROWS: Roma Stories
“Hidden Sorrows: Roma Stories” is an exhibition of contemporary art with works by Romanian Roma artists only, an exercise of collective imagination about positioning an ethnic group/identity with a troubled past and present within the majority population; the Roma community in Romania is a telluric, authentic, and peripheral culture. Throughout the history, Romanian Roma have experienced the attributes of slavery, subjugation, jadedness, and periphery. The historical experience of different groups has generated a lot of particular historical characteristics that attempted assimilation of “The Other” / l’autrui”. Being a minority, wherever they live, Roma had to adapt to a changing cultural economic, political, or historical environment, and also to social and historical requirements of their own identity. This led to differences in culture, customs and language. The concept of ethnicity has received several meanings. Among the most common are: the emotional attachment or shared interests structured around common goals, sustainable over time; awareness of difference and belonging. National culture is very difficult to define (if one sees the point of this attempt at defining it). The search for purity cannot give results. The current status of amalgamation of different cultures can almost justify points of view denying the very existence of realities that cover the concept of national culture. However, I believe that some specificity has not ceased to exist. Trying to distinguish theoretical influences and to date them is doomed by irrelevance to ignore the mythological dimension of this specificity.
(Eugen Radescu, curator)
_______________________
[RO]
Eugen Rădescu este manager cultural, curator și teoretician, cu studii in științe politice (specializat în relativism moral și etică politică). A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1, cu tema “Identity Factories”, al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “presently i have nothing to show and i’m showing it!” și “Common Nostalgia” la Pavilion, București. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale (împreună cu Răzvan Ion) și președinte al board-ului organizațional al PAVILION și BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York, pentru programele “Franchise” și “Unsolicited Proposal Program”. A ținut numeroase prelegeri și conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Universitatea de Arte, Cluj. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.
[ENG]
Eugen Rădescu is a cultural manager, curator and theoretician, with a background in political science (specialised on moral relativism and political ethics). He wrote for various magazines and newspapers. He curated, among others, Bucharest Biennale 1 with the theme “Identity Factories”, “How Innocent Is That?” , “presently I have nothing to show and I’m showing it!” and “Common Nostalgia” at Pavilion Bucharest. He published the book “How Innocent Is That?” at Revolver Book Berlin. He is co-editor of PAVILION – journal for politics and culture and co-director of Bucharest Biennale (with Răzvan Ion) and the chairman of the organisational board of PAVILION and BUCHAREST BIENNALE. He is a member of the selection board at apexart for the programs “Franchise” and “Unsolicited Proposal Program”. He held different lectures at several institutions such as apex, New York, Badisher Kunstverein, Karlshrue, Casa Encedida, Madrid, University of Arts, Cluj. Currently, he is working on a new book, “Moral relativism – two perspectives”. He is PhD in political science at Babeș-Bolyai University. Also, he is a professor at Bucharest University and Babeș-Bolyai University, Cluj. Lives and works in Bucharest.