REȚEAUA ȘI PEFORMATIVITATE POSTUMANISTĂ
cu Martina Ruhsam
12 septembrie 2016 – lecture
13 – 16 septembrie 2016 – workshop
Al treilea workshop din programul curatorial realizat de Madalina Dan, artist asociat al Centrul Naţional al Dansului Bucureşti în 2016 (http://goo.gl/iz3gqx), este “Rețeaua/ The Mesh”, susținut de Martina Ruhsam. Workshop-ul va fi susținut în limba engleză și li se adresează practicienilor şi noii generaţii de coregrafi şi dansatori ai scenei româneşti. Workshop-ul va fi precedat de un lecture susținut de Martina luni, 12 septembrie 2016, la care intrarea va fi liberă.
Atelierul se desfășoară zilnic în perioada 13 – 16 septembrie la sala Stere Popescu.
Înscrierea se face doar pe bază de CV în limba engleză, la adresa cursuri@cndb.ro, iar persoana de contact este Ana Papadima – 0740 276 865.
Maximum 15 participanți.
Taxa de participare este de 100 de lei.
Program workshop-uri:
16-20 august: Workshop Jan Burkhardt – Fundamentele mișcării și percepției în dansul contemporan
13-16 septembrie: Workshop Martina Ruhsam – Rețeaua/ The Mesh
19-23 septembrie: Workshop Bettina Neuhaus – Spațiu și imaginație/ Space&Imagination
7-9 octombrie: Workshop Constanze Schellow – Care este discursul tău?
REȚEAUA/ THE MESH – WORKSHOP
„Tema acestui workshop este colaborarea radicală într-un sens extins – incluzând nu doar ființe umane, ci și non-umane. El este dedicat experimentării în ce privește crearea și transformarea corpurilor hibride și deconstrucția diviziunii stabile subiect/obiect.
Dincolo de fixația antropocentrică predominantă în dans/coregrafie, experimentăm cu un cadru coregrafic care permite apariția unei rețele de performeri heterogeni – umani și non-umani, fictivi și reali.
Cum să coregrafiezi un ansamblu viu de performeri însuflețiți și neînsuflețiți? Cum să miști lucruri non-umane, fiind în același timp mișcat de ele? Vom investiga diferite amestecuri intime, ciudate și periculoase între organic și anorganic.” (Martina Ruhsam)
PEFORMATIVITATE POSTUMANISTĂ – LECTURE (12 septembrie 2016)
Gânduri despre lucru dincolo de semnificație, utilitarism, produs și suport/reprezentant
„De când teoreticiana feministă Rosi Braidotti și artistul și filozoful mexican Manuel De Landa au inventat termenul “noul materialism” la sfârșitul anilor ’90, mai mulți teoreticieni au dezvoltat concepte în care accentul puternic pe limbaj și construcția socială a realității noastre este contracarat de concentrarea pe materialitatea corpurilor și a proceselor (chiar și digitale) umane și non-umane.
În teoria dansului există o tradiție îndelungată a concepției dansului ca pe un soi de “ecriture” (“scriere”, în franceză, n. red.) nonverbală, un limbaj sau o inscripție în spațiu. Care sunt implicațiile reînnoitei aduceri în prim-plan a materialității fenomenelor pe care neo-materialiștii le propun în domeniul artelor performative?
Coregrafii contemporani au propus metode de mișcare a lucrurilor dincolo de critica statutului lor de produs. Ce este lucrul dacă nu este un bun de consum, o unealtă, sau materie pasivă? În cadrul acestei prelegeri vreau să reflectez la potențialul critic al performance-urilor care implică lucruri non-umane. Le voi lega de abordarea conceptuală a lui Karen Barad, o filozoafă feministă care activează în America și care a studiat fizică și s-a specializat pe teoria câmpului cuantic. Datorită conceptului său de intra-acțiune și critică difractivă*, ea este unul dintre cei mai inovatori gânditori din sânul comunității neo-materialiste. Rezistența ei în fața propunerilor reprezentaționale și țelul ei de a aborda încâlcirile de materie și sens, precum și veșnic nesfârșita stabilire a unei granițe între subiect și obiect – toate inspirate de felul în care a interpretat Niels Bohr fizica cuantică – sunt deosebit de stimulante pentru procesele artistice contemporane bazate pe practici corporale. ” (Martina Ruhsam)
*Notă: (în fizică) felul în care direcția unei unde e deviată la marginea unui obstacol aflat în calea ei.