SINGLE USE // EXPOZIȚIE FOTO-PERFORMATIVĂ

[ materie poetică // criză globală // transparență. duritate. rezistență // cameleon // extractivism // fragil // sufocare // co-existență? ]

 

/ Îl purtăm cu noi, în noi. E pretutindeni. Indispensabil, de la uzul mărunt, cotidian, până la declinările sofisticate în aplicațiile diferitelor industrii, plasticul și-a consolidat controlul asupra noastră, cu fiecare generație. În ultimul deceniu, a devenit inamicul global preferat, vector pentru criza de mediu.

 

[ Ce poate spune plasticul despre moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare și, în genere, despre cum ne raportăm la viitor? ]

/ Cercetările din ultimii doi ani au arătat că majoritatea microplasticelor din corpul nostru provin din aerul pe care îl inhalăm în fiecare zi.

[ Dar plasticul cum respiră? Cum interacționează cu copacii, nisipul, lumina? „Simte” briza mării? Dar corpul, cum se mișcă sau cum percepe lumea prin plastic? ]

 

/ Cel puțin 8 milioane de tone de plastic ajung în oceanele noastre în fiecare an. Resturile de plastic plutitoare sunt, în prezent, cele mai abundente articole de gunoi marin. Speciile marine ingeră sau ajung prinse între resturi de plastic, provocându-le răni grave sau moarte.

Marea Neagră are cea mai mare rată de poluare dintre toate mările europene.

Adesea, ne returnează cadourile de unică folosință.

[ Suntem cu adevărat liberi de gunoi odată ce l-am aruncat? ]

 

 SINGLE USE este o explorare foto-performativă inițiată în cadrul proiectului-manifest ”Plastic. Memorie afectivă și risipă” în 2020. Fotografia documentează intimitatea corpului cu plasticul, sondând locul pe care acesta îl ocupă între Om și Natură.
Artist fotograf: GCV
Performer: Alina Tofan

Fotografiile sunt însoțite, în cadrul expoziției, de o instalație audio ce urmărește fluxul spontan de emoții experimentate de performer în timpul sesiunilor foto, precum și de o instalație video:

 ASPHYXIA – VIDEOPERFORMANCE s-a născut din încercarea de a experimenta prin corp și simțuri lumea interioară, ascunsă, a plasticului. De a respira în același timp cu o planetă care se sufocă lent. Un colț de urban se transformă într-un spațiu de mărturisire. Căutăm formele pe care le ia plasticul-cameleon și încercăm să respirăm cu el, prin el.
Artist video: Alexandru Claudiu Maxim
Sound-design: Teo Rădulescu
Performer/ Voice-over: Alina Tofan

 

 VERNISAJ PERFORMATIV: 17.08 ora 19.00:

BODY OF TEXTURES (ECOPOESIS OF MY BODY/ ECOMEDITATION IN MOVEMENT)
Concept & performing: Alina Tofan
Există un circuit constant al plasticului în natură. Acoperă, împiedică și sufocă natura să își urmeze firesc drumul. Nimic nu crește din plastic, însă totul se zbate să trăiască printre plastic.

ELECTRONIC SOUNDS OF PLASTIC – Live sound Performing: Teo Rădulescu
Întreaga viață se desfășoară sub identitatea sonoră a plasticului care ne înconjoară. Teo Rădulescu propune o incursiune în lumea sonoră a plasticului, folosindu-se de sunetele reale și imaginate ale obiectelor de plastic abandonate.

 

 

***

Plastic Art-Performance collective:
GCV // Alina Tofan // Alexandru Claudiu Maxim // Teo Rădulescu

// Colectivul Plastic Art Performance activează din 2020, fondat de Alina Tofan și GCV sub umbrela Asociației MACAIA. Propune interogații artistice și produse înter-discplinare și multi-senzoriale, venite din preocupări comune pentru mediu.

FB: @plasticmemoriesirisipa
IG: @plastic.mar
plastic.memorie.risipa@gmail.com

Știrbei47: https://stirbei47.ro/
IG: https://instagram.com/stirbei47

 

 

#plasticartperformancecollective #singleuse #fotografie #fotoperformativ #ecoperformance
#ecoart #ecopoetics #videoart #artmanifesto