Lvcis et Umbre with Petre Inspirescu & Traian Chereches

[EN]
Lvcis et Umbre is an extended sensorium of effects and perceptions in which images, objects and sounds emerge from visible and invisible interactions between human and nonhuman entities, from perceptible and imperceptible twinning between analogue instrumentation and synthetic sounds. A body of works from the last 7 years of Traian Chereches’ creation comes into dialogue with a new composition by Radu Bodiu (Petre Inspirescu) that is based on this very selection, which the two friends and artists made together. Light and darkness become in this experience the elements of a conceptual metaphor giving way to an ekphrastic scene that aims to emphasize with rhetorical vividness the synergy of the physical and sensorial spaces.

Spinning over two important stages in the development of painter and mixed media artist Traian Cherecheş, the visual sphere reveals an unruly sensibility, one liberated from the imbedded perceptions of the visible world. The uncharted forces generating movement, knowledge and collective memory that he materializes enter in a synesthetic relationship with the elegant complexity of Bodiu’s ambiental rhythms of classical music, minimal techno and rising synth. The two spheres take the central scene as they reinforce each other. The pictorial language articulated by large-scale paintings of atmospheric interiors and sculpture-paintings of a science fictional allegory interpenetrates a soundscape of a Baroque sensibility fusing organic and synthetic tonalities.
More than a mere exhibition, Lvce et Umbre is an embodied apocalypse in which the barrier between the visual media and sound art is being transgressed. Painting becomes a virtuous symphony of disinhibited gestures as the new musical album reclaims a sculptural quality to sound.

Cherecheş and Bodin satisfy as such our deepest longing for revelation through a fantasy – of watching old patterns breaking down in an infinite regress of forms and affects as to understand, remember and internalize what’s truly important.

[RO]
Lvcis et Umbre este un sensorium extins de afecte și percepții în care imagini, obiecte și sunete ies la lumină ca urmare a văzutelor și nevăzutelor transferuri dintre entități umane şi nonumane, a perceptibilelor și împerceptibilelor îmbinări dintre instrumentația analog și sunete sintetice. O serie de lucrări realizate de Traian Cherecheș în ultimii 7 ani de creație este pusă în relație cu o compoziție muzicală semnată de Radu Bodiu (Petre Inspirescu), ce are la bază întocmai această selecție realizată de cei doi prieteni și artiști. Lumina și întunericul devin în cadrul acestei experiențe, elementele unei metafore conceptuale prin care se constituie o scenă ekphrastică a cărei intenție este de a reliefa cu vervă retorică sinergia spațiilor fizic și senzorial.

Cuprinzând obiecte de artă din două perioade importante în evoluția pictorului şi artist mix-media Traian Cherecheș, sfera vizuală ne dezvăluie o sensibilitatea însuflețită de insurgență, eliberată de percepțiile împămăntenite asupra lumii exterioare. Noile forțe generatoare de mișcare, cunoaștere și memorie colectivă pe care el le materializează intră în contact sinestezic cu eleganta complexitate a ritmurilor ambientale de muzică clasică, minimal tehno și synth în crescendo. Cele două se devoalează amplificându-se mutual. Picturile de mari dimensiuni reprezentând interioare atmospferice și sculpturile-picturi aparținând unei alegorii științifico-fantastice articulează un limbaj pictural ce întrepătrunde și este întrepătruns de un peisaj sonor a cărui sensibilitate barocă fusionează tonalități organice și sintetice.
Dincolo de a fi doar o expoziție de artă și lansarea unui album, Lvce et Umbre este o apocalipsă întrupată în care bariera dintre mediile vizuale și arta sonoră este transgresată. Pictura devine o simfonie virtuoasă de gesturi dezinhibate, în timp ce compoziția muzicală reclamă sunetului calitatea sa sculpturală.

Cherecheș și Bodiu ne satisfac astfel cea mai profundă năzuință spre revelație prin intermediul unei fantezii – aceea ce a privi cum tipare vechi se destramă într-un infinit regres de forme și afecte pentru a înțelege, a ne aminti și a internaliza ceea ce este cu adevărat important.

Text: Carmen Casiuc