Interviu: Lucica Buhaev – Lipovencele lui Ivan┃ concert în via Tohani • feeder.ro

Corul „Lipovencele lui Ivan” este fructul unei colaborări proaspete cu locuitorii satului Mila 23 care își doresc cu adevărat să păstreze tradițiile vii. Numele ansamblului provine de la o remarcă a lui Ivan, care, impresionat de cântecele lor, a spus: „Astea sunt lipovencele mele”. Prin muzica lor, se transmit multe elemente ale culturii tradiționale: povești străvechi, credința de rit vechi, gastronomia, portul și, bineînțeles, tradiția muzicală propriu-zisă.

Pe 27 iulie, corul va cânta în mijlocul viei, pentru cel de-al patrulea eveniment din seria Cu Picioarele Goale. Vom asculta folclor autentic lipovenesc, vom degusta vin, ne vom bucura de tururi de cramă și cină cu wine pairing, și cel mai important, ne vom reconecta cu pământul și natura. Lipovencele lui Ivan ne vor bucura cu un concert de muzică lipovenească de la Mila 23, ascultat la Tohani, în colaborare cu Centrul Cultural Subcarpați.

feeder: Puteți să ne povestiți puțin despre istoria corului Lipovencele lui Ivan și cum a început totul?

Lucica Buhaev: Înainte au mai existat două coruri: Corul Sinicka și Corul Rusalka. Sinicka a fost dat comunității rușilor lipoveni și e condus de către o doamnă din comunitate, iar Rusalka a fost desființat după 7 ani de activitate. Corul actual este fructul unei noi colaborări cu persoane din sat care sunt doritoare să păstreze cu adevărat tradițiile. În ce privește numele noului ansamblu, aceasta a plecat practic de la Ivan pentru că el când ne-a auzit cântând a zis „Astea sunt lipovencele mele”.

feeder: Care sunt principalele tradiții și obiceiuri lipovenești pe care le păstrați și le promovați prin muzica voastră?

L. B.: Prin muzică sunt transmise multe din elementele culturii tradiționale, este vorba de poveștile tradiționale, credința de rit vechi, gastronomia, portul și, nu în ultimul rând, tradiția muzicală propriu-zisă. Copiii sunt mai receptivi și asimilează mai bine muzica și dansul. Astfel, ele sunt instrumente esențiale în promovarea valorilor culturale către noua generație.

feeder: Cum reușiți să transmiteți această cultură de la mamă la fiică și să o mențineți vie în comunitatea voastră?

L. B.: Copiii sunt atrași automat de ceea ce fac părinții lor. Atâta timp cât un copil își aude mama cântând și folosind graiul local, aceștia simt nevoia să imite. Ușor, ușor, prin încurajarea părintelui, îi spui de ce faci asta și începe să ți se alăture.

feeder: Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în păstrarea și promovarea culturii lipovenești?

L. B.: Prin copii duci mai departe tradiția. Atunci când cânți o muzică mai veche, copiii sunt mai dezinteresați, pentru că sunt atrași mai mult de muzica actuală, promovată online, la televizor și radio. Până acum am avut puterea de convingere și de a aduce tineretul la tradiții, dar este o muncă continuă.

feeder: Cum reacționează publicul atunci când ascultă muzica voastră pentru prima dată? Ați observat vreo schimbare în percepția oamenilor față de cultura lipovenească?

L. B.: Până acum am avut parte doar de public încântat și multe reacții pozitive. Și e bine de știut că este vorba de o muzică rusească, pentru că noi suntem ruși-lipoveni. Nu există cântec lipovenesc, cântecul este rusesc. Noi, când intrăm pe scenă, explicăm publicului de la început că avem muzică de diferite nuanțe, și mai veselă și mai tristă. Oamenii au reacționat mereu foarte bine și au plecat încântați.

feeder: Există vreo piesă sau tradiție specială care are o semnificație deosebită pentru voi? Puteți să ne povestiți despre ea?

L. B.: Speciale sunt toate cântecele pe care le cântăm, fiecare are farmecul ei. Avem însă și niște instrumente foarte speciale care ne acompaniază cântecele. Cea mai apropiată sufletului este armonica. Aceasta, alături de trishotka și balalaika sunt utilizate în muzica noastră tradițională. Pentru balalaika însă, nu avem încă pe cineva care să vrea să învețe acest instrument, dar sperăm să găsim pe viitor.

feeder: Cum vedeți viitorul culturii lipovenești în România? Ce planuri aveți pentru a o păstra și a o promova în continuare?

L. B.: Vedem un viitor pozitiv pentru viitorul culturii lipovenești în România. În ultimii ani a crescut mult în vizibilitate. Văd mulți copii și părinți implicați în conservarea tradițiilor, chiar și profesori. Cultura nu trebuie să dispară niciodată indiferent de ce se întâmplă în lume, cultura este o comoară de care trebuie să se bucure toată lumea. Ca planuri de viitor, există planuri de promovare continuă a obiceiurilor, prin festivaluri, prin promovarea gastronomiei cu ajutorul PGL-urilor, prin turismul lent în zona unde oamenii pot intra în contact cu pescarii și gospodăriile tradiționale.

feeder: Ce importanță are muzica și arta în comunitatea voastră și cum contribuie ele la coeziunea și identitatea comunității?

L. B.: Arta vizuală lipovenească se transmite prin port și credință (iconografie) iar arta muzicală prin muzică și prin învățarea limbii.

feeder: Cum vă simțiți atunci când cântați în fața unui public nou și reușiți să împărtășiți cu ei tradițiile și cultura voastră?

L. B.: Mereu simțim bucuria de a transmite sentimentele noastre publicului, alături de trăiri și o parte din experiența specifică spațiului cultural.

feeder: Puteți să ne spuneți mai multe despre costumele tradiționale pe care le purtați în timpul spectacolelor? Care e povestea lor?

L. B.: Portul rusesc are mai multe piese și două variații mai cunoscute. Există portul tipic de biserică care este foarte simplu, compus din: kohta, fustă, pois, kicka sau zburnic, kasiac și batic. Costumele purtate de femeile din cor sunt compuse dintr-un soi de sarafan, o cămașă și o coroniță numită kakosnic (obiectul de podoabă, ca o coroană). Sunt o ținută de gală, purtată în general de oamenii mai înstăriți și, în ziua de azi, pe scenă. În viziunea costumului tradițional rusesc femeia este un templu iar silueta kakosnicului reflectă forma cupolei bisericești.

feeder: Cum colaborați cu alte grupuri culturale sau artistice din România sau din alte țări? Aveți proiecte comune sau schimburi culturale?

L. B.: Colaborări din alte țări încă nu am avut. Invităm însă constant alte grupuri din țară și din zonă când avem festivaluri. Ne promovăm reciproc cu alte grupuri locale în cadrul festivalurilor.

feeder: Ce mesaj doriți să transmiteți publicului prin muzica și tradițiile voastre?

L. B.: Promovăm armonie și înțelegere între oameni și acceptare culturală.

feeder: Când ați început să colaborați cu Centrul Cultural Subcarpați și ce ne puteți spune despre concertul din via Tohani?

L. B.: Cu Subcarpați am început colaborarea acum 3 ani. A fost o experiență foarte frumoasă, băieții sunt super, iar ideea de a aduna laolaltă toate etniile este una de apreciat. Așteptăm să ajungem la Tohani și să avem schimbul de experiență. După vizită probabil vom avea mai multe impresii. Momentan suntem curioși în legătură cu vizita care urmează și cu felul în care vor reacționa cei de acolo la cântecul tradițional etnic lipovenesc. Este o idee minunată din partea lor să organizeze un asemenea eveniment și marchează un punct important de promovare a etniei și a culturii fiecăruia.