O comunitate de artiști aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate
sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spații frumoase și primitoare, încurajând
dialogul între culturi, discipline, genuri și vârste. Derulată de Forumul Artelor Vizuale, inițiativa
„Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” reunește povești despre oameni și natură, semnate de șapte
artiști vizuali: Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici și Meri The
Zu. Gânduri pierdute printre scoici și melci, lucrările lor, care vor rămâne la Cinemascop în
perioada iulie – septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artiștii
caută urmele civilizației moderne în valuri tulburi sau însoțesc până departe drumul speciilor
pentru totdeauna alungate de vecinătatea cu oamenii. Tema ecologică va fi reluată în două
instalații semnate de Emil Cristian Ghiță și în lucrarea Landscape, semnată de Alexandra
Dumitrescu. Consumerismul și obsolescența, alături de noile concepte europene de dezvoltare
comunitară, bazate pe frumusețe, sustenabilitate și unitate, vor fi puse în discuție într-o serie de
ateliere creative și în trei conferințe tematice, care vor fi organizate în incinta Grădinii
Cinemascop.
„Viața nu e un Disneyland. Tocmai de aceea, pânzele și zidurile noastre continuă să-și spună
poveștile, adunând noi și noi semnificații și explorând teme acute la nivel global. Marea Neagră
este prinsă într-un conflict armat, ceea ce prilejuiește diverse tipuri de agresiune asupra mediului,
suntem invadați de tone de plastic, am devenit noi înșine plastic, ard chiar acum, în timp ce
vorbesc, de la căldura înăbușitoare, iar toate acestea devin tot atâtea posibile direcții de explorare
în discursul artistic. Nu vom schimba noi lumea, însă arta este cel mai bun mijloc de a contribui
la ridicarea gradului general de conștientizare publică”, spune Antoine Martinet, unul dintre
artiștii francezi care au trecut, în rezidență, pe la Eforie Sud.
Tema este în mod particular relevantă pentru o localitate mică de la malul mării. Orașele de
coastă strălucesc în fiecare vară, aglomerate, cu baruri și restaurante inundate de lumină, cu
valuri înspumate care mătură skijet-uri sau saltele de plajă și cu un soare ademenitor, care se
strecoară spre piele prin straturi de uleiuri aromate. Totul pare ușor, extravagant. O vacanță
eternă. Dar așteptați încă puțin, până în lunile mai reci, de toamnă, când aceste orașe se arată
într-o lumină total diferită. Și modele în turism se schimbă cu timpul, ridicând pe culmi sau
grăbind declinul orașelor specializate. Comunitățile locale din orașele turistice par, uneori,
invizibile, un fel de asistent discret, menit doar să întrețină vocația identitară a unei destinații de
vacanță. Se întâmplă la Paris și Veneția, dar, mai ales, în orașele de coastă, înțelese, cel mai
adesea, doar ca un decor estival care-și împrumută definițiile din exuberanța călătorilor sezonieri.
„Ne inspiră ideile generoase ale curentului New European Bauhaus, care propune o tranziție spre
ecologie, cu schimbări la toate nivelurile, în modelele de afaceri, schimbări de tehnologie,
standarde ridicate de mediu, dar și schimbări comportamentale – atât în producție, cât și în
consum. Este una dintre zonele în care rolul artei – și al culturii în general – devine crucial. Pentru
a putea construi orașul viitorului, e nevoie de o atenție sporită asupra prezentului. Orașul
viitorului este frumos, cu o estetică încântătoare, inspirat de artă și cultură, răspunzând nevoilor
tuturor locuitorilor săi, pentru că îmbunătățește calitatea experienței, dincolo de funcționalitate.
Comunitățile viitorului sunt durabile, în armonie cu natura, cu mediul și cu planeta. Rolul culturii
și artei în acest proces trebuie privit din două perspective: modul în care practicile de producție
culturală și artistică pot fi mai durabile și modul în care cultura și arta pot contribui la creșterea
gradului de conștientizare cu privire la necesitatea tranziției ecologice”, spune Alexandra
Dumitrescu, inițiator, alături de Emil Cristian Ghiță, al proiectului Artă la Mal.
Mimi Pleșoianu | E T A J on Wheels
De flora și fauna locală puțini sunt cei care, odată intrați în rolul de turiști, ar mai fi dispuși să
țină seama. Multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare au dispărut ori sunt pe cale să dispară.
Alături de unele familii de creveţi şi de scoici, de specii de sturioni, delfini și rechini, și căluţul-
de-mare se află printre speciile amenințate. Altele îngroașă rândurile veteranilor de război,
purtând, în tandem cu oamenii, trauma unor amintiri îngrozitoare. Lucrarea lui Adrian Preda,
„Porc de Mare”, este o secundă ruptă din zbuciumul vieții marine din România și, totodată, o
critică la adresa turismului iresponsabil, care pune în pericol viața animalelor, atât în mediul
marin, cât și în cel terestru. Cel mai mic cetaceu din Marea Neagră, marsuinul, cunoscut și sub
numele de „porc de mare” sau „focena”, a fost asociat cu războiul, o vreme în care mamiferele
ieșeau la mal însângerate și dezorientate, ca victime colaterale a deflagrațiilor. În viziunea lui
Adrian Preda, porcul de mare e prins într-un pahar de hârtie și caută cu disperare un ultim strop
de apă. Artistul arată un balans fin, ușor de distrus: dorința oamenilor de a consuma și nevoia
animalelor de a supraviețui.
„Lucrarea este o metaforă vizuală pentru deșeurile aruncate neglijent de oameni, turiști sau
localnici, atât de des și peste tot, care pot fi periculoase pentru animalele din acele medii
afectate”. Adrian Preda, artist
Sirena lui Meri The Zu atrage atenția că în spatele avatarurilor pe care ni le inventăm, suntem tot
noi, umani și umili, gata să tragem ponoasele acțiunilor noastre. Sirena roșcată, cu o față suavă și
un păr amintind de Botticelli, nu s-a născut din spuma mării. A ieșit la suprafață plină de
„comorile” care se întâlnesc azi pe fundul mărilor și oceanelor: o anvelopă de bicicletă și niște
doze metalice de suc. Nici vorbă de scoici pentru căutătorii romantici de pe plajă. În spatele
frumuseții deghizate, artista mai inserează o tristă realitate: animalele cu corpul sugrumat de
cheița de bere, punga de plastic și orice nu ar trebui să se găsească în habitatul lor natural. Pentru
noi simple comodități, pentru ei arme albe, lăsate să circule la liber, care le pun sănătatea și viața
în pericol.
Irina Maria Iliescu continuă povestea, cu un cadru perfect instagramabil, de pus în feed după o
vacanță reușită la un hotel cu piscină. La o privire mai atentă, realizăm că peturile care plutesc în
apă au acaparat tot spațiul. Lucrarea lui Andrei Turenici ilustrează grafic o realitate sufocantă: o
acumulare de saci negri de gunoi, în spatele cărora se întrezărește o porțiune mică de cer
albastru. Imaginea reflectă citatul designerului german Dieter Rams: „Îmi imaginez că situația
noastră actuală va face ca generațiile viitoare să se cutremure la gândul nepăsării cu care umplem
astăzi casele noastre, orașele noastre și peisajul nostru cu un haos de gunoaie amestecate”.
Lucrarea Alinei Marinescu, intitulată „Moștenire”, ne pune în față o oglindă și ne invocă o
realitate tristă. Dacă ne bucurăm că ne rămâne nouă casa bunicilor, e clar că nu ne place să
moștenim și datoriile la întreținere.
Din păcate, adunăm o notă de plată din ce în ce mai mare, pe
care copiii și nepoții noștri se vor chinui din greu să o plătească. Fiecare copac tăiat și fiecare
munte de gunoi vine la pachet cu o lipsă și un dezechilibru. Dacă nu ne oprim și nu ne
reconsiderăm strategia, vom avea de explicat de ce am transformat parcul în parcare și marea
într-un coș de gunoi. Ioana Marinescu, curator
„Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)”. Eforie Colorat este un hub cultural lansat în anul 2021 la
Eforie Sud, în beneficiul turiștilor și membrilor comunității locale, pentru comunitățile artistice și
grupurile de dialog civic la nivel național – care au la dispoziție, anual, o serie de rezidențe
creative la Marea Neagră. Inițiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și
primăria Orașului Eforie, programul Eforie Colorat își propune promovarea unui set de bune
practici pentru dezvoltarea în zone cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare și
conștientizare în probleme de mediu și revitalizarea spațiilor de întâlnire comunitară de la malul
Mării Negre. Anual, Eforie Colorat dorește să fie un spațiu alternativ de inspirație pentru
comunitatea artistică, pentru decidenții din administrațiile locale și centrale, și punct de întâlnire
pentru specialiști și grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluții actuale de
regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică și coerentă a potențialului turistic,
economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă și oportunități de creștere prin cultură în
zone marginalizate. Proiectul Artă la Mal susține cercetarea și producția artistică interesată de
tematici legate de mediu și comunitate, stimulând intervențiile culturale semnificative, care
contribuie la înțelegerea profundă a legăturilor dintre cultură, artă și mediu.
Credit fotografii lansare: Ruxandra Lipan
Echipa:
Fondatori: Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță | Curator: Ioana Marinescu | Grafică:
Andrei Turenici | Fotografie: Ruxandra Lipan și Alexandra Dumitrescu | Comunicare: Evantia
Barca | Social Media: Alexandra Ghiță | Financiar: Alina Chiciudean | Logistică: Ionuț Cosmin
Idu | Responsabil voluntari: Andreea Solba
Informații despre programul Artă la Mal sunt disponibile online:
pe site, Facebook, Instagram, YouTube.
Participarea la toate evenimentele programate anul acesta la Eforie Sud este gratuită.
ARTĂ LA MAL
Organizat de
Asociația Forumul Artelor Vizuale
FINANȚATOR:
Administrația Fondului Cultural Național
Susținut de:
Azuga, Primăria Orașului Eforie, Centrul Ceh București, RADEF România Film, ARCHÉ, Etaj
on Wheels
Parteneri media:
Agerpres, Propargarta, The Institute, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin,
UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Filme-Cărți, Daily
Magazine, Ziarul Metropolis, CineFan, CineMap, CineGhid, MovieNews, Radio Constanța,
Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio
România Internațional, Agenția de carte, The Woman, curatorial.ro, Radio Vacanța, Revista
Golan, Revista Atelierul, Arte Vezi, Revista Tomis, REGARD
*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este
responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în
întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării”