feeder insider w/ Iulia Militaru [frACTalia]

feeder insider w/ Iulia Militaru [frACTalia]

Iulia Militaru este scriitoare, performer, artistă multimedia și co-fondatoare a grupului editorial frACTalia, specializat în literatură experimentală și performativă. În 2010 își face debutul în cadrul editurii Brumar cu volumul de poezie “Marea Pipeada” care este multipremiat, urmând apoi să publice o serie de lucrări printre care: “Metaforic și metonimic: o tipologie a poeziei” (Timpul, 2011), “Dramadoll” (co-autori: Anca Bucur și Florentina Cristina Budar, Casa de Editură Max Blecher, 2012), “Confiscarea bestiei. O postcercetare” (frACTalia, 2016). În același timp explorează arta grafică, video și sonoră, se implică în mai multe proiecte colaborative și participă la diferite evenimente culturale și lansări de carte.

În cadrul editurii frACTalia, eforturile sale cât și ale celorlați artiști implicați în proiect, aduc în prim plan o formă elaborată de literatură marginală, diferită de formele clasice deseori întâlnite pe piața românească. În acest fel iau naștere mai multe colecții unde se regăsesc autori precum Sebastian Big, Liviu G. Stan, Flavia Teoc, Oana Uiorean, Șerban Foarță, Octavian Perpelea, Andrei Zbârnea, Bogdan Lypkhan, Daniela Hendea, Andreea Semmai, Gorun Manolescu, Cristina Ispas, Liviu Cristescu, Chris Tănăsescu, Angela Marinescu, Teodor Ajder și Medeea Iancu, printre mulți alții.

Ultimul material semnat de autoare (sub pseudonimul Iuly a.m.) se numește “Atlas: (auto)mat/on (auto)BIO/graphy/Iⓒ” și este realizat în colaborare cu producătorul de muzică electronică Andrei Barbu (Atouck), curatorul platformei independente Soundsphere, unde și este publicat în format digital în octombrie 2019. Află mai multe despre acest album-concept citind recenzia de aici.

Experimental / Literatură / Performance

Pentru mine, cărțile sunt… un altul la care vreau să ajung; o carte nu este nicidecum conştiință pură, ci un corp plastic, o entitate materială, dar fluidă; mă ajută în această practică a apropierii.
Uneori, aș vrea să… fiu medic geriatru, nici nu ştiu de ce nu am ascultat de gândul ăsta de la început.
Îmi place să ascult… Diamanda Galas; de mulți ani a rămas artista mea preferată, ceea ce e straniu.
O zi bună începe cu… nu ştiu, nu am găsit până acum acel element care repetându-se să mă anunțe de ce va urma, chiar şi în varianta apropiată a viitorului.
Îmi găsesc inspirația… în anumite idei peste care dau întâmplător în vreo carte sau le primesc de la cineva de lângă mine.
În timpul liber… îmi place să merg pe jos cât mai mult.
Trei cărți favorite… “Pornografie” de Witold Gombrowicz, “SCUM Manifesto” de Valerie Solanas şi “Le Corps Lesbien” de Monique Wittig.

feeder.ro: Salutare Iulia, ne bucurăm să te avem ca invitată în cadrul rubricii noastre feeder insider! Pentru început am vrea să știm cum ai ajuns tu la poezie, la literatură experimentală și la spectacole-performance. A fost o alegere calculată sau mai degrabă un proces explorativ?

Iulia Militaru: Mulțumesc de invitație! Am scris dintotdeauna literatură performativă. Desigur, nu ştiam pe atunci că ar fi vorba despre asta. Inițial, când eram mică, am avut câteva încercări ratate de roman, apoi am început să mă concentrez pe eseu, în principal, şi foarte rar pe poezie. În paralel scriam literatură pentru copii mai mult ca o formă de exercițiu zilnic, decât cu intenția de a crea ceva consistent în această zonă. Şi era ceva ce mă nemulțumea de la început în această delimitare strictă a genurilor, simțeam mereu tendința ca în acelaşi text să trec de la un tip de discurs la altul, de la o categorie la alta, să produc un fel de text hibrid. Abia mult mai târziu, odată cu interesul meu pentru feminism şi studiile queer, am reuşit să dau şi un substrat politic la toată această metodă, şi să înțeleg mai bine despre ce este vorba. Baza de la care am plecat a fost, desigur, teoretică (deconstructivismul şi psihanaliza), dar uşor uşor am început să explorez şi zona performativă. Spectacolul de tip performance şi nu doar scrierea performativă. Nu a fost deloc o încercare de popularizare a textelor pe care le scriam, de altfel nici nu accept acel performance care se oferă ca formă de divertisment. Există această siuație paradoxală la care te expune spectacolul-performance. Pe de-o parte, promisiunea de a fi subversiv, o formă de atac asupra unor suprastructuri pe care vrei să le chestionezi; pe de alta, este vorba de un show oarecare, iar adesea tocmai strategiile folosite să capteze atenția şi să-l facă mai accesibil publicului îndepărtează sau diminuează componenta subversivă. Pentru mine spectacolul-performance, cum l-ai numit, a devenit treptat o modalitate de a învăța să gestionez sentimentul de ipostură spre care mă împing anumite opţiuni ideologice. Astfel, deşi la început a fost vorba de o alegere calculată în ceea ce priveşte aceste manifestări performative, totul a devenit în timp un proces explorativ.

f: Cum a luat naștere Editura frACTalia, care a fost rolul tău în această poveste și care crezi că a fost cel mai dificil obstacol în procesul de creare al unui grup literar contemporan?

Iulia Militaru: Acum cinci ani a luat naştere editura. Existau pe atunci doar câteva edituri care publicau debutanți şi posibilitatea să îți apară o carte dacă erai nou-venit/ă în lumea literară devenea din ce în ce mai mică. Voiam să creăm un loc unde autorii să ştie că îşi pot trimite manscrisul chiar dacă nu fac parte din niciun gup de scriitori sau nu au mai publicat nimic până atunci. Respingeam ideea oricărui concurs, pentru că asta însemna să acceptăm o formă de competiție, preferam să publicăm pur şi simplu ce ni se părea bun din ce primeam. Ce-a de-a doua idee în jurul căreia s-a coagulat editura şi grupul frACTalia a fost să construim o imagine mai puternică literaturii experimentale. O editură care să fie interesată în special de această direcție nu exista, iar înființarea ei ar fi atras atenția şi mai mult asupra prezenței experimentului literar la noi. Aşadar, am pornit cu aceste două direcții, debuturi şi literatură experimentală, precum şi o serie de evenimente performative. În toată această istorie cel mai greu a fost chiar coagularea unui grup în care să urmărim toți cam acelaşi lucru legat de editură. Au fost mai multe idei în jurul cărora voiam să ne definim din ce în ce mai bine. Una dintre ele era să construim o nouă orientare a experimentului literar spre o zonă diferită față de cea în care se afla literatura experimentală mainstream de la noi. Aici a fost o neînțelegere de natură ideologică, nu toți mergeam în aceeaşi direcție, apoi au început să apară şi probleme financiare, şi altele, astfel încât treptat-treptat era să se sfârşească totul, să închidem. Ne-am dat seama că singura soluție ar fi fost să punem accentul mai mult pe partea teoretică, pentru a ne face mai bine înțeleşi, cu atât mai mult cu cât la noi lipseau mai toate textele teoretice care ne-ar fi ajutat să explicăm aceste lucruri. Astfel, am deschis câteva colecții unde să traducem acea teorie care ne interesează în mod special şi care ne ajută să ne definim mai bine poziția. Suntem cumva la început, din nou, în acest moment.

f: Cum sunt primite cărțile publicate de frACTalia pe piața din România, având în vedere că este vorba de o literatură experimentală, de nișă?

Iulia Militaru: Aici este o mare problemă, iar statisticile nu sunt relevante. Nu este vorba de această literatură în sine care nu ar fi citită sau acceptată, ci mai degrabă de o anumită vizibilitate a editurii. Acelaşi autor se poate vinde într-un tiraj de 2000 de exemplare la o editură cu tradiție pe piață, iar la una mică şi nouă să vândă sub 200 de exemplare. Vânzările au început să crească odată cu imaginea editurii, însă nu am ajuns încă în punctul de a ne recupera investiția într-o carte. În plus intervine aici şi o situație dificilă pentru noi, pe de-o parte “obligația” unei promovări agresive, pentru a te impune ca imagine, pe de alta conceptul care stă la baza editurii noastre şi opțiunile ideologice din spate. E foarte greu de găsit un echilibru între cele două.

f: Am observat prezența editurii atât la Bookfest cât și la Gaudeamus, unde s-au lansat și câteva volume nou-apărute. Care a fost reacția oamenilor? La ce alte târguri de carte aveți în plan să participați și când?

Iulia Militaru: În fiecare an încercăm să fim prezenți la aceste două târguri de carte din Bucureşti. Ne ajută foarte mult să ne promovăm autorii şi cărțile. Sunt multe lucruri însă care nu ne plac la aceste târguri, de la mici neajunsuri ce țin de organizarea la stand, până la privilegierea editurilor mari din foarte multe puncte de vedere. Nu ştiu dacă se vor putea rezolva toate aceste probleme vreodată în cazul târgurilor mari. Anul acesta, în schimb, am fost invitați la Târgul Autonom de Carte de la Cluj, dedicat publicațiilor alternative şi independente. O să încercăm să fim prezenți la cât mai multe manifestări de acest fel care se potrivesc mai bine cu modul nostru de a privi cultura scrisă şi rolul cărții.

f: Ultimul tău material, “Atlas”-ul, are și o componentă audio extrem de interesantă și a fost deja prezentat LIVE prin Europa. Cum s-a născut această colaborare cu Andrei Barbu? Aveți de gând să puneți performance-ul în scenă și în România?

Iulia Militaru: “Atlas…” este un proiect mai vechi care a prins contur odată cu lansarea platformei online khora impex. L-am abandonat apoi o perioadă şi mă gândeam să-l las doar în format electronic. Cu Andrei vorbisem inițial să începem o colaborare pe partea de sound, plecând de la câteva texte scrise de mine. Apoi să ne gândim şi la un performance mai amplu. Dintre tot ce aveam scris până în acel moment, “Atlas…” era singurul proiect din care nu citisem niciodată în public, singurul din care nu reutilizasem textele; nu fusese nimic expus altfel decât ce apărea pe khora impex. Era şi un text destul de arid pe care nu prea aveam idee pe atunci cum să îl performez. Am ales să i-l trimit tocmai pe el lui Andrei şi să i-l propun pentru colaborare ca să văd dacă astfel de discursuri pot fi transformate în altceva, dacă au potențial plastic. Şi aşa “Atlas…” a început să devină un nou proiect, iar la sfârşit să avem un album, un performance şi o carte printată care include cele două părți ale “Atlas”-ului. Acum, da, încercăm să organizăm o lansare şi în Bucureşti, a albumului şi a cărții. Nu ştim încă sigur data, dar va fi curând, în câteva luni, cu siguranță.

f: Pe când o carte nouă semnată de tine? Lucrezi la ceva nou în acest moment? Ne poți da câteva detalii?

Iulia Militaru: Lucrez, desigur, la o carte de fabule. Fabula a început să mă intereseze din ce în ce mai mult în ultimul timp, pe de-o parte prin felul cum a reuşit să fie la un moment dat un atac asupra discursului lui Descartes, pe de alta din cauza marginalizării ei ca specie literară care apropriază (după cum i s-a reproşat) lumea neumană. Întotdeauna am lucrat, în toate cărțile mele, la nivelul acestei limite sau punct de întâlnire dintre genuri şi specii, dintre ceea ce este umanizat în discursul nostru şi ceea ce mai păstrează încă urme ale animalului neuman; prezența acestor urme în limbaj mă interesează în mod special. Iar fabula ocupă exact această poziție de suprapunere dintre o morală extrem de conservatoare cu o lume complet străină, aparent fără legătură cu cea dintâi.

f: Ce pregătește frACTalia pentru 2020?

Iulia Militaru: Urmărim două lucruri în 2020. Vom începe cu dezvoltarea colecțiilor noastre teoretice; deja sunt gata câteva traduceri şi vom avea cărțile la târgul din primăvară. O să anunțăm mai multe în maxim două luni de zile, au rămas câteva lucruri de pus la punct înainte, deşi în mare ne-am cam lămurit. Apoi, vom încerca să ne concentrăm pe mesajul pe care vrem să-l transmitem si pe tipul de literatură pe care încercăm să o promovăm. O să încurajăm cât mai multe autoare şi cât mai mulți autori să publice sub pseudonim, să sfârşim într-o bună zi cu această idolatrie a numelui. Din perspectiva mea este primul pas spre o schimbare profundă a câmpului literar şi a felului cum ne raportăm la literatură. În rest, vom continua colaborarea cu autoarele şi inițiatoarele proiectului Literatură şi Feminism, un proiect excelent pentru care merită felicitări din toată inima, şi vom incepe o nouă serie de evenimente care să pună accentul mai mult pe dezbatere şi pe problemele teoretice, decât pe lectura de texte literare. Cam asta ar fi!

Interviu realizat de feeder.ro & Iulia Militaru

Imagini preluate din arhiva personală a Iuliei Militaru