7 artiști redescoperiți în weekend

7 artiști redescoperiți în weekend

Weekendul trecut am fost în trei spații creative din București. Primul spațiu în care am ajuns a fost sediul Creart din Piața Lahovari unde l-am întâlnit pe Mihai Zgondoiu alături de expoziția sa Fighting with Mozart! Mai departe am mers la Combinatul Fondului Plastic, în ultima zi a evenimentului Zilele atelierelor deschise de sculptură, unde am vizitat atelierele sculptorilor Marian Zidaru, Mircea Roman, Alin Florin Carpen și Alexandru Căzănaru. În final am ajuns la Ivan Gallery unde am putut discuta cu artiștii Ștefan Sava și Ion Grigorescu despre expoziția „Porți și vicleșuguri. Aruncarea umbrei”.

  1. Mihai Zgondoiu

Mihai Zgondoiu (n.1982) este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București – FADD, dep. Design. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane.

Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

“În urmă cu 30 de ani, foarte la modă în casele românilor, carpeta Răpirea din Serai ce ilustra o scenă din opera lui Mozart, devine astăzi un veridic simbol old school al kitsch-ului contemporan. A fost evacuată dupa ’89 din memoria populară colectivă lăsând loc noilor produse consumeriste să strălucească. Instalația interactivă Fight with Mozart este alcătuită dintr-un sac de box tapițat într-o carpetă de perete cu tema Răpirea din Serai, două mănuși de box tapițate, și un sistem de sunet care redă pasaje din opera Die Entführung aus dem Serail (Răpirea din Serai) compusă de Wolfgang Amadeus Mozart. Astfel, privitorul/participantul la expoziție poate să interacționeze la propiu boxând în direct pe opera lui Mozart” –Mihai Zgondoiu

  1. Marian Zidaru

Marian ZIDARU (n. 1956, Balotesti), sculptor. In 1977 a absolvit Liceul de Arte Plastice din Craiova si in 1981 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avandu-i profesori pe Vladimir Predescu si Marin Iliescu. In perioada 1991-1995 a fost asistent universitar la catedra de sculptura a Universitătii Nationale de Arte Bucuresti. In 2011 primeste rezidenta pentru 2 luni in Dusseldorf, Germania, in 1995 primeste premiul „Ionel Jianu”, Distincție A.R.A., in 1994 bursa de studii „Ludwig Forum” (Aachen, Germania), in 1993 bursa de studii „Kulturreferat” (Munchen, Germania).

In 1987 este premiat cu Premiul pentru Tineret al Uniunii Artistilor Plastici din România si in 1985 a primit Premiul al II-lea al Bienalei Internaționale de desen de la Cleveland, Anglia. In 1984 este bursier al Institutului Cultural Italian, Italia. In 1982 primeste Bursa pentru creație a Uniunii Artistilor Plastici din România. A participat la numeroase expozitii individuale si de grup, precum si la simpozioane, atat in tara cat si in strainatate.

  1. Mircea Roman

Mircea ROMAN (n. 1958, Baiut, Maramures), sculptor. In 1984 a absolvit cursurile Academiei de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. Premii si distinctii: 1988 – Premiul Atelier 35 București; 1992 – Marele Premiu al Trienalei de la Osaka pentru sculptura; 1993/1994 – Bursa Delphine Studio Londra; 2000 – decorat cu Ordinul National Serviciul Credincios in Grad de Ofiter; 2008 – Medalia de Aur a Uniunii Artistilor Plastici din Republica Moldova. Este membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania si din 2016 presedintele filialei de sculptura a UAP. In 2017 a primit Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru sculptura.

  1. Alin Florin Carpen

Alin Florin CARPEN (n. 1970, Mizil), sculptor. In 2000 a absolvit cursurile Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“ din Bucuresti iar in 2015 a absolvit cursurile de master ale Universitatii Nationale de Arte Bucuresti, sectia sculptura. În atelierul său am putut privi în interiorul sculpturilor cinetice.

  1. Alexandru Căzănaru

Alexandru Căzănaru (n. 1986, Bucuresti), sculptor. In 2010 a absolvit Universitatea Nationala de Arte Bucuresti, sectia de sculptura, clasa profesorului Aurel Vlad. In perioada 2010 – 2012 a umat cursurile de master in cadrul Universitatii Nationale de Arte, clasa profesorului Adrian Pirvu. Burse si premii: 2012 – Bursa de Merit Universitatea Nationala de Arte; 2006 – Diploma de merit pentru contributia la cresterea prestigiului Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”; 2006 – Diploma de participare la Olimpiada Nationala de Arte Vizuale, Timisoara; 2005 – Mentiune la Olimpiada Nationala de Arte Vizuale, Iasi; 2004 – Diploma de participare la Olimpiada Nationala de Arte Vizuale, Arad. În timpul petrecut alături de artist, acesta ne-a povestiti despre pasiunea sa pentru sculptură.

  1. Ștefan Sava

Ștefan Sava s-a născut la 1 septembrie 1982, în Slobozia, România. Locuieste si lucreaza in Bucuresti. Este membru al Departamentului Photo-Video, UNARTE din București, unde este în prezent înscris ca doctorand. Proiectele sale combină fotografia, video, performance și obiect și se bazează pe un lung proces de reflecție și cercetare teoretică. El este interesat în special de subiectul istoriei recente și de modul în care istoria poate fi reactivată vizual printr-o abordare analitică. Lucrările sale vizează conectarea intimă a spectatorului cu relația dialectică dintre trecut și prezent.

Proiectul colaborativ dintre Ștefan Sava și Ion Grigorescu a pornit de la un dialog despre corpuri, corpuri vii, corpuri în istorie, corpuri în artă și în afara ei.

  1. Ion Grigorescu

Ion Grigorescu este o figură centrală în neo-avangarda românească. Născut în 1945 la București, unde trăiește și lucrează, a avut o copilărie marcată de traumatismele consecutive ale celui de-al doilea război mondial, Holocaustului și creșterea comunismului în România. Performance-urile, filmele, fotografiile și lucrările pe hârtie, produse de la sfârșitul anilor 1960, își iau relația tensionată din regimul comunist din România.

În timp ce trăia în comunism, Grigorescu a lucrat într-o izolare relativă și nu și-a prezentat în mod public niciuna dintre lucrările sale decât după Revoluția din 1989. Confruntat cu restricții atât asupra formei, cât și asupra conținutului operei sale, Grigorescu și-a limitat practica la intimitatea studioului său, așa cum se vede în scurtmetrajul său Male and Female (1976) sau la țară, așa cum se vede în colajul său fotografic Marica la mare (1971-74), pentru a evita cenzura și persecuția. Drept urmare, camera sau colaboratorii artistici ocazionali erau adesea publicul său unic. În ciuda acestei limitări și a economiei de producție, Grigorescu a găsit modalități inovatoare de a lucra sub presiune.

Vă invităm să vizionați și un scurt film realizat weekend-ul trecut. Enjoy!

Foto și video: Petre Ghiocel (VJ VLC)

VJ VLC

0 Comments

Leave a reply (we review all comments)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONTACT US

Send us an email and we'll get back to you, asap. Thank you! ⭐️

Sending

© 2004 - 2018 feeder.ro

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?

Create Account