”I write because I don’t know how to ask my questions any other way”. – Israel Horovitz
INDIANUL VREA ÎN BRONX de Israel Horovitz
Sâmbătă, 21 noiembrie // Duminică, 22 noiembrie, ora 20.00 (ARCUB Batiște – Str. Batiște nr. 14)
Intrarea liberă
Prima reprezentaţie pe Broadway i-a avut în rolurile principale pe Al Pacino şi pe John Cazale, spectacolul primind, în anul 1968, premiul Obie, unul dintre cele mai importante distincţii în industria teatrului din New York (ARCUB)
Piesa vine într-un context deja complex. Suntem în căutarea rezolvării situației refugiațiilor și cu toții ne străduim să găsim cel mai potrivit tratament.
Pentru noi, aceleași riscuri sunt valabile, întocmai oricăror altor cetățeni, indiferent de naționalitatea lor.
Despre ei
Paul Ipate (Joe), Liviu Topuzu (Indianul) și Anghel Damian (Murph)
Pe Paul Ipate poate l-ați mai văzut în pelicula ”Un etaj mai jos” sau ”Hârtia va fi albastră”.
Nostalgia mi-a fost stârnită de revederea lui Liviu Topuzu, pe care mi-l aduc aminte din ”Asphalt Tango”.
11 filme din 2001 și până astăzi cu Anghel Damian. Cred că-l știți din ”#Selfie”, sau poate ”Roxanne”?
Despre noi
Adică publicul aflat în sală pe 22 Noiembrie 2015 la ora 20:00. Convingător afirm că sala s-a umplut cu oameni de toate vârstele mai puțin cei sub 16 ani, accesul cărora nu a fost permis, și pe bună dreptate.
”ta…na-na-na… ta… can’t get no… satisfaaaction” Rolling Stones
Așa a început.
Spectacolul
Râdeam în sinea mea înainte să intru în sală când văzusem limita de vârsta alăturată existenței limbajului vulgar. Zic, cât de năpraznic să fie.
Împreună cu fiecare personaj am parcurs o perioadă din viața mea, totodată am conștientizat întâmplări asemănătoare ce pot lua loc în oricare dintre colțurile lumii.
Tipul de generalizare bombă – arab este redat de piesă prin varza pe care indianul o poartă înfășurată în jurul capului. Astfel el este pentru Murph turcalete cum este pentru Joe indian.
Pisicuța este doamna asistentă socială care poartă grija unei corecte desfășurări a vieților celor doi proaspeți absolvenți ai unei școli de corecție. Numele ei este des enunțat alături de cuvinte bălțate.
Mi-am adus aminte de școala generală și de eterna luptă dintre ăia mai puternici și ceilalți mai slabi. Mai era și o categorie neutră e drept, însă foarte mică. La vremea aceea, ori erai ca Joe, un băiat mai bun la suflet care își dădea seama că blândețea atrage după ea cafteala, sau Murph, înalt, dezvoltat și cu o permanentă dorință de a se afirma, în mare parte prin violență. Confruntarea cu un adversar, deși câteodată mult mai mare, nu avea altă soluție decât amenințarea acestuia, ba chiar aplicarea unei scurte lovituri, conștietizând încă de la bun început finalul acțiunii – cel mare îl va pune jos pe cel mic după ce ambele brațe îi vor fi imobilizate.
Gata… gata nu mai fac!
Cred că ne amintim cu toții, plăcut sau mai puțin, prezența bullying-ului.
Joe are cât de cât o idee cu privire la ce se va întâmpla în următoarele 5 minute. De cealaltă parte, Murph este de-a dreptul neregulat. Acum îl vezi calm și jucăuș, imediat după refulează cu glas tare și violență. Îi place ca dreptatea să fie de partea lui, însă nu o justiție prin lege reglementată, ci instaurată prin propriile sale forțe în baza noțiunilor personale. Recurge des la violență atunci când cererile nu îi sunt satisfăcute.
Am cunoscut turci, indieni, iordanieni și dintre aceștia, câțiva întâmpinau dificultăți atunci când trebuiau să se exprime în limba engleză. Desigur, răstălmăcirea cuvintelor crea situații comice. La fel și pe parcursul scenetei, Indianul, prin silențiozitatea sa, sau răspunsurile mereu venite în limba sa natală, îi amuză pe cei doi. Dar nu numai…
Nevoia omului pentru comunicare este bine subliniată de Horovitz prin continuarea dialogului cu un om incapabil să răspundă în aceeași limbă. La fel și cu Pisicuța, care deși nu este fizic prezentă, se bucură de multă atenție din partea lui Joe sau Murph, ba chiar este inclusă într-un joc de-a v-ați ascunselea.
Adevăratul caracter al omului iese la suprafață atunci când acesta este transpus într-o sălbăticie izolatorie. (”Into the Wild”, 2007)
Când Joe rămâne singur cu Indianul încearcă să-l învețe câteva boabe de engleză și îi oferă puloverul său pentru a-l proteja de frig. Cum spuneam mai sus, Joe este băiatul bun la suflet.
Urletele și gesturile bruște îl înspăimânta pe Indian care își găsește alinarea doar la auzul cuvântului ”Gupta”, fiul său care-l așteaptă în Bronx. În stația în care se află acesta însă, fiecare autobuz trece fără a opri.
Enter for spoilers // pass: bronxx
Cade cortina.
La câteva minute după
Sunt şfichiuit, chiar credeam că va scăpa.
Tăcerea Indianului întărește importanța personajului. Indiferent de persoana pe care o avem lângă noi, să nu uităm că ne tragem din aceeași materie. Haideți măcar 1 gram de respect să ne acordăm.
Joe este simbolul complexității anturajului. Poți fi cel mai bun prieten cu cineva care te îndepărtează cel mai mult de tine.
Murph este influența, adrenalina viciilor, veșnica scormoneală după nonconformism.
Lumea se ridică, aplauzele curg. Încerc să mă dezmeticesc, stau încă pe scaun și aplaud așa. Lângă mine e o puștoaică, sper că are peste 16 ani, stă drept și lovește cu putere palmele. Respect, îmi spun, și mă ridic, pentru a-mi continua seria de aplauze.
बहुत बढ़िया (well done // cheerio)
Detalii cu privire la alte spectacole? Citiți Spectacole de teatru la ARCUB la final de toamnă
poze © ARCUB
Alexandru Bogdan
Pingback: BTLT – Indianul vrea în Bronx @ ARCUB (insight) | Feeder.ro