Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu este considerat de unii experți, sau public în general, apogeul artistului Brâncuși.
© wikipedia
© wikipedia
Masa Tăcerii, Poartă Sărutului, Coloana fără sfârșit sau Infinitului și Aleea Scaunelor ne călăuzesc prin parcul orașului.
Aleea Scaunelor este alcătuită din douăzeci de scaune și două bănci.
Deși similare la prima privire, scaunele de la masă și cele de pe alee au fost diferit finisate de sculptor. Iarăși demn de menționat este faptul că Brâncuși nu a acceptat niciun fel de plată pentru realizarea Ansamblului.
© inedit
În vremea copilăriei mele, mai exact între anii 1995 și 2000, sculpturile arătau mai sălbatic.
O pasăre a intrat, odată, prin fereastra Atelierului meu. Şi încerca să iasă bătând în geam şi nu găsea ieşirea – căci se lovea mereu de sticlă. S-a aşezat apoi să se odihnească. Şi a încercat din nou şi a ieşit. Sculptura este la fel: dacă găseşti acel geam (acea ieşire), te ridici înspre cer, intri în împărăţia cerurilor… Constantin Brâncuși
Brâncuși obșnuia să alcătuiască schițe de care se folosea în procesele de creație.
Pentru a avea o perspectivă asupra viitorului amplasament al Coloanei, Brâncuși a desenat peste una din fotografiile făcute de el chiar la fața locului.
Ajungem până în Egiptul Antic, asta pentru că lui Brâncuși îi plăceau piramidele.
Ținem seamă că, până în anul 1918 când apare prima versiune a Coloanei Infinitului în lemn de stejar, Brâncuși își dovedise deja măiestria prin mai multe opere.
Sesizăm configurațiile piramidale.
Rugăciune, Sărut sau Cumințenia Pământului au bucurat privirile milioanelor de oameni de pe tot mapamondul.
Cumințenia Pământului este încadrată la categoria ”Tezaur” și se află expusă la Muzeul Palatului Cotroceni. Cota începe de la 20 de milioane de EUR.
Coloana Infinitului: de la schiță la supranatural
”În mine sunt însăilate toate lumile ca şirul de perle pe fir” Constantin Brâncuși
Brâncuși începe încă din anul 1909 să sorteze trunchiuri, bârne și pornește alcătuirea coloanelor truncheate din lemn. Prima versiune se intitulează ”proiect arhitectural” și apare în preajma lui 1918. Ulterior, în 1937, el expune la New York Coloana ce avea să devină celebră.
Se spune că, prin 1950, comuniștii și-au dorit dărâmarea Coloanei Infinitului de la Târgu-Jiu pentru simplu motiv că aceasta nu se alinia la crezurile acelor vremuri. Au rămași însă perplecși când auto-utilitarele nu au fost în stare să dea jos colosul. Brâncuși parcă ar fi intuit viitorul și a turnat înălțimea Coloanei și în adâncime. Alții se pronunță diferit, ne asigură că planul nu a fost pus vreodată în aplicare.
Sculptorița Malvina Hoffmann, bună prietenă a lui Brâncuși, asemăna edificiul cu un cactus din ținuturile Californiei. Am căutat câteva poze cu rădăcinile și într-adevăr lungimile lor sunt cam aceleași cu ceea ce se află deasupra solului. Putem spune că această ipoteză susține varianta de construcție aleasă de Brâncuși.
Tot un subiect controversat este ”Masa Mică”. Găsiți ipoteze contradictorii aici, și aici.
Marcel Duchamp, Constantin Brâncuși, Tristan Tzara, and Man Ray © paulkasmingallery, 1921
Fotograful, artistul plastic, regizorul și nu în ultimul rând prietenul său Man Ray suprinde prin câteva filmulețe modul de lucru al sculptorului.
Cum i-am tot menționat pe cei de mai sus, ne-am gândit să venim cu niște înregistrări.
Inedit: Brâncuși Filmed (1923-1939)
Centrul Pompidou a selectat atent filmările lui Man Ray și a lansat un DVD. Pelicula surprinde momente cuprinse între anii 1923 și 1939
Să vorbim puțin despre poziționarea sculpturilor în Târgu-Jiu.
În anul 1937, Biserica Trei Ierarhi a fost construită în locul unei mai vechi din 1747. Map
Lăcașul de rugăciune se află azi chiar pe Calea Eroilor, iar înainte de construcția acestuia, Coloana Infinitului se putea vedea de la Masa Tăcerii.
”Unul dintre prietenii mei mi-a spus că, odată instalată Columna Infinitului, aceasta i-a deschis ochii asupra frumuseţii grădinii unde este aşezată Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. Abia acum şi-a dat seama de vastitatea şesurilor oltene şi de eleganţa munţilor Carpaţi profilaţi ca fundal pentru Târgu Jiu.” – Constantin Brâncuși
O părere personală: această construcție pare să frângă idealul continuității și fluidității urmărit de Brâncuși în operele sale.
Și tot despre Coloană locuitorii orașului Târgu-Jiu sunt uneori uimiți, în special pe perioada toridelor zile de vară, când sclipirea ce-i radiază de-a lungul întregii înălțimi pare să contopească cerul cu pământul.
Omagiile aduse lui Brâncuși
Start-ul lucrărilor la Centrul Internațional ”Constantin Brâncuși” au fost aprobate în luna Mai a acestui an. S-au acordat fonduri în valoare de aproximativ 6.3 milioane de EUR.
© adevărul
Contrucția se va întinde pe o suprafaţă lată de 17 metri şi lungă de 70 de m, va avea două încăperi destinate discursurilor, o sală de atelier, o sală de spectacole şi un spațiu care va permite organizarea expoziţiilor. Data finalizării s-a stabilit pentru anul acesta, însă la clădirea vecină, mai exact a Muzeului de Artă din Craiova, lucrările de restaurare luaseră deja sfârșit în anul 2014.
Astăzi se poate vizita o expoziție permanentă ce numără 200 de piese, printre ele, și Brâncuși. Reprezentanții Muzeului din Craiova fost foarte amabili și ne-au comunicat lista cronologică a acestora:
Scaun colțar (1894-1898)
Bustul împăratului roman Vitellius, 1898
Orgoliu, 1905
Cap de copil, 1906
Sărutul, 1907
Coapsa, 1909 – 1910
Domnișoara Pogany, copie
Nu monumentul este pus în oraș, ci orașul […] este așezat în inima monumentului – Dorin Ștefan, arhitect
El a acceptat provocarea de a participa la TEDx București unde a vorbit despre crearea unui pavilion special dedicat renumitului sculptor.
Prezentarea devine proiect printr-un contract de remodernizare a Căii Eroilor din Târgu-Jiu și al întregilor formații semnate Constantin Brâncuși. Se înscriu în cursă și cei de la Atrium
Schița celor două firme ne prezintă în detaliu acțiunile propuse care sunt ici-colo asezonate cu citate de ale, sau despre Brâncuși.
În articolul următor vom ieși din România pentru a ne îndrepta către Franța unde vom studia evoluția Atelierului și a Muzeului Brâncuși din Paris.
Alexandru Bogdan
Pingback: Reinterpretation of the Infinite Column by Vlad Nanca • feeder.ro
Pingback: 18 sculpturi de Brâncuși revoluționează arta modernă • feeder.ro
Pingback: 4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși | Feeder
Pingback: Karim Rashid’s design receives inspiration from Brancusi’s sculptures | Feeder
Pingback: designul lui Karim Rashid inspirat din sculpturile lui Brâncuși | Feeder
Pingback: Propuneri creative pentru educarea copiilor în societatea contemporană. | Feeder
Pingback: 4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși | Feeder