So sad :(

Vlad Bușcă

”Am marea rugaminte sa spuna lumea doar informatii verificate 100%, altfel se creeaza panica inutil. Legat de incident, nu a fost nicio explozie ci artificii simple care au sarit pe stalpul din fata, asta e poza. In 5 secunde a ars tot buretele, in 30 de secunde cred ca ardea tot.”Vlad Bușcă

incendiu @ colectiv

”Am fost la ‪#‎colectiv‬. Am scăpat pentru că am stat chiar lângă ușă. Chiar și așa soțul și fiul meu au putut ieși abia după 5 minute, acum fiind în spital intoxicați cu fum. Cum s-a întâmplat? S-a aprins buretele fonoizolant de pe stâlpul din stânga scenei, cel de lângă ușă, de la focul de artificii. Artificiile nu au fost exagerate, păreau relativ inofensive. Problema a fost că buretele cu care erau tapetați stâlpii și tavanul localului este foarte ușor inflamabil. Am văzut cum s-a întâmplat totul, stâlpul cu pricina fiind la 1 metru, chiar în fața mea. Solistul trupei a avut timp doar să facă o scurtă glumă: ” Asta nu era prevăzut în program”. În secunda următoare și-a dat seama că nu e de glumă și a cerut un extinctor, dar era deja prea târziu. În 30 de secunde, fără exagerare, focul s-a întins pe întreg tavanul. Lumea s-a îmbulzit către intrare, s-a reacționat relativ repede, dar ieșirea era prea îngustă și oamenii s-au panicat. În spatele meu s-au călcat în picioare, cățărându-se unii peste alții pentru a reuși să iasă. După ce am ieșit afară, am auzit o bubuitură înfundată și am simțit că mă lovește o rafală de aer fierbinte în spate. Mi-a luat foc părul. Am pus mâna să îl sting și m-am ars. Aerul era fierbinte, irespirabil, fumul gros și negru, nu vedeam absolut nimic. Nu știam încotro merg. Am întins mâna și m-am agățat de geaca cuiva care se afla în fața mea și m-a târât după el. Altfel nu aș mai fi putut merge. Eram paralizată din cauza fierbințelii aerului irespirabil, am tras aer în piept și am simțit că mă arde până în stomac. Repet, eram deja afară. Nu cred că a fost o explozie propriu-zisă. Din ceea ce am văzut ulterior la TV, s-ar fi prăbușit tavanul și asta ar fi putut provoca rafala de foc și fum care m-a prins din urmă. Apoi am văzut lumină și am simțit aer curat. M-am uitat înapoi și am văzut o mare grămadă de oameni prăbușiți unii peste alții în ușă. Cei care ieșiseră încercau să-i tragă, dar cei de jos erau prinși sub greutatea celor de deasupra lor. Cineva striga întruna: “Luați-i mai întâi pe cei de deasupra!”, dar panica era prea mare. Mulți încercau să ajute, dar era haotic. Prietenii se căutau între ei pe dedesubtul mormanului de oameni prin pipăit, strigându-se pe nume, întrebând: “Tu ești? Unde ești, că nu te văd? Asta e mâna ta?” etc. Era de coșmar. Nu îmi venea să cred că așa ceva e posibil. Mi-am dat seama imediat că cei din partea din spate a barului nu vor mai ieși cu viață de acolo.” – Delia Țugui

Toate ambulantele sunt la Colectiv.

”Toate ambulantele sunt la Colectiv.” Cristian Vasile

”M-am intors acasa dupa cea mai grea garda din experienta mea de medic chirurg. Asta noapte am coordonat garda Sectiei de chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva. Mi-e greu sa scriu, dupa suferinta pe care am vazut-o in ultimele ore. Povesti de viata intoarse ori distruse din cauza iresponsabilitatii si a coruptiei. Imaginile nu pot surprinde tot iuresul ultimelor ore, emotia dar si determinarea pe care le-am simtit in lupta noastra cu chinurile lor. Respir si acum din fumul pe care l-au adus odata cu ei.

Am avut alaturi de mine, in ultimele 32 de ore, colegi inimosi. Unii dintre ei au raspuns apelului de noapte si au venit de acasa. Impreuna am incercat sa facem tot ce am putut pentru cei 24 de tineri ajunsi la noi. Au varste cuprinse intre 19 si 28 de ani. Tineri, prea tineri pentru ce au trait.

Multi au arsuri majore pe corp, arsuri ale cailor respiratorii si intoxicati cu monoxid de carbon si au necesitat interventii chirurgicale.
Nicio pedeapsa nu ii poate intoarce acum pe cei care au plecat dintre noi. Dar avem nevoie sa stim adevarul si sa facem tot ce e nevoie pentru ca astfel de tragedii sa nu se mai intample niciodata. Gandurile mele se indreapta catre familile si prietenii celor decedati. Condoleante!

Pentru tinerii aflati in ingrijirea noastra, a medicilor Spitalul de Urgenta din Bucuresti, as vrea sa asigur familiile acestora ca vom face tot ce e omeneste posibil sa ii intoarcem cu bine acasa.” – Dr. Ina Petrescu, Chirurgie Plastica – Reconstructie Mamara

“Ne-am dus senini. Credeam că e un incendiu banal inițial, continuă, am fost al doilea echipaj la fața locului. Apoi au venit pompierii agitați. Primele două victime. Totul era ca un coșmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfigurați. Urlau mulți. Eram două salvări. Una dintre victime, erau o tânără, rănită grav. Țipa la mine să venim mulți. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arși, călcați în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arși. Plângeam. Săreau arși pe mine, urlau. Voiau să intre mulți în ambulanțe. Și nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum.

Abia atunci s-a dezlănțuit coșmarul. Au venit alți patru grav răniți. Izbeau în mine. În salvare. Le curgea pielea, carnea. Acum plâng. Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanțe, că e haos. Să vină poliția. Rupeau jacheta de pe mine.

Apoi, a venit un pompier, avea o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, mă implora cu lacrimi de erou: Ia-o mai repede din brațele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am și eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulți, mulți de tot. Erau îndesați în salvări. Civili urlau, tineri răniți trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutați, să fie salvați. Se aruncau în fața ambulanțelor. Dădeau cu pumnii în ambulanțe.

Am urme de piele arsă, pe mine, pe echipament. Pompierul șef plângea în hohote. Era în șoc.Țipa: De ce, Doamne?. Tânără arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colțea, cu patru răniți grav. Țipam să vină toți doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de șoc. AM VĂZUT IADUL!

Doi doctori de la echipaje au rămas la fața locului. Erau șase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Șoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în șir până i-a crescut tensiunea și i-a țâșnit sângele pe nas.

Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe brațe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflați și roșii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?.

Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăiește. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl țin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieșea fum din el.

La spital părinți pupau ambulanțele, urlau unde le sunt copiii. Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine și de colegi, de salvare.” – Violeta Maria Naca, Asistent Medical

”Am fost în Colectiv când s-a întâmplat tragedia. Nu-mi plăcea foarte mult formația, ieșisem pentru că venise în București vărul meu care tocmai și-a început serviciul undeva în provincie și voiam să-mi povestească cum e pe acolo. Am ascultat două melodii și i-am zis vărului meu să ieșim afară, ca să putem vorbi liniștiți. La a treia melodie, a izbucnit incendiul. Inițial am crezut că e o bătaie, ieșiseră vreo 30-40 de oameni și se auzeau zgomote dinăuntru. După câteva secunde, am văzut un fum negru și gros ieșind pe cele două uși mici ale clubului. Totul a pornit de la patru artificii amărâte care au aprins antifonarea de pe pereți. În 30 de secunde s-a aprins tot tavanul, ca o torță. Flăcările ardeau cu presiune. În buluceala către ieșire, oamenii s-au împiedicat și au căzut unul peste altul, blocând ieșirea. Când m-am apropiat, am văzut intrarea blocată de un morman de oameni căzuți, negri, unii fumegând, alții cu flăcări în cap sau pe haine. Cei câțiva oameni care eram afară și cei câțiva care au reușit să iasă am început să tragem oamenii din morman. Toți stăteau cu mâinile întinse să fie trași din și de sub grămadă, dar se aruncau tot timpul alții peste. Ce e și mai crunt e că cei pe care reușeam să-i scoatem erau trași prin cioburile sticlelor sparte de la intrare. Am scos (noi, cei care eram acolo) un băiat ars care s-a ridicat și avea mâna stângă plină cu cioburi înfipte în ea. Am scos oameni de pe care au ars complet hainele, până și chiloții, un băiat de pe care arsese tricoul și spatele era în flăcări, având burete din ăla topit care îi ardea încontinuu pe spatele gol. Niciunul dintre cei care erau în flăcări nu se străduia să stingă focul de pe propriul corp, doar să iasă. Am văzut o fată căreia i se topiseră buzele. Trăgeam de mâinile întinse și rămâneam, uneori, cu pielea lor în mână. Imaginea cea mai impresionantă pentru mine a fost aceea a unui copil, nu știu dacă era băiat sau fată, negru, cu părul ars, pe undeva la mijlocul grămezii, care nu putea să mai strige după ajutor sau să mai spună ceva și nu făcea decât să întindă ambele mâini vlăguite înspre mine, privindu-mă ca și cum aș fi fost ultima lui speranță.

Recunosc că atunci când s-a terminat toată grămada m-am speriat cel mai rău, pentru că nu îl găsisem pe celălalt văr al meu, care rămăsese înăuntru. Am încercat să intru, mi-am pus o căciulă la gură, dar nu am reușit. După 3 pași, nu mai vedeam nimic, mă usturau limba și ochii și m-am întors. Din fericire, vărul meu a scăpat cu niște arsuri care nu sunt foarte grave prin comparație, dar numai prin comparație.

Toată lumea a ajutat mult, foarte mult. Nu aveam loc tot timpul să ajut. Chiar și câțiva dintre cei scăpați din flăcări ajutau. Nu am văzut niciun spectator inactiv. Este clar faptul că, dacă nu ajuta toată lumea la eliberarea ieșirii în momentele critice de la început, mureau mult mai mulți dintre cei care nu au reușit să iasă din prima. Ieșirea a fost eliberată în câteva minute, pompierii au început să acționeze mult mai târziu.

Apoi au apărut polițiștii. Unii dintre ei au intervenit chiar și fără echipament, jandarmii au intrat direct, cu mult curaj. Pompierii au ajuns ultimii, dar au salvat tot ce mai era de salvat. SMURD-ul, providențial ca întotdeauna. Mulțumiri și respect.

Condoleanțe sincere familiilor îndurerate.” – George Chiriță

“Dear international friends, as you might have heard, tragedy struck last night in Bucharest and young people have died or have been seriously wounded. frown emoticon What you may not know, as it is not in the international press (yet):
1. The place this happened was very very popular as it was one of the main locations for good live concerts. I happens that this was a metal concert, but frankly, it could’ve been anything else!
2. It has nothing to do with Halloween, but with the release of an album from an act that gained traction internationally. The crowd was an educated one in terms of music, true enthusiasts.
3. The fire did not start from ”a pyro show”, like the media covers it, but from some mere fireworks, the kind that you put on a birthday cake, according to witnesses. Everything was lit almost instantly, as the soundproofing caught fire.
4. Apparently the club did not have all the official approvals to run and there was only one exit from the place. This is the case for most such clubs in Romania. Yes, our cancerous corruption is a topic that arises again and hopefully at least this tragedy will trigger some action towards safety.
5. Social Media has been a frenzy since last night, with a lot of people offering to help, give blood and provide relevant information. On the other hand, we have the idiots who share graphic pictures with dead people and ultra moral Christians who have nothing better to do than to analyze the songs of the band and suggest that this was ”earned” because rock music is a tool of Satan, right? Oh, and the ones who demonize Halloween, because it’s imported and it hurts our ”national identity”, while they fail to accept that people are free to make their own choices and dress up to what they like.
6. All this comes very handy to some filthy politicians who now get the chance to escape attention from the shit they provoked themselves. After this legitimate mourning period, main topics should be about liability and how to prevent all this in the future.
7. The medical system of Bucharest was quickly overloaded. This is a huge concern, as it proves again that if a bigger scale tragedy happens the medical system would fail entirely. And it is again a moment to focus on the fact that this country has ca. 18.300 churches and only 425 hospitals, but we are spending half a billion Euro on the ”Cathedral Of National Saving”. Honestly, the biggest miracle in this context was if someone said ”Okay, all limits of decency have been crossed, let’s stop this lunacy and do something that truly benefits people with all that money.” I am still hoping…
In the meantime, a lot of people are looking for their loved ones, so let’s give the our best thoughts!
Thank you for your attention and your concern towards Romania.
Never again! May they rest in peace!
L.E: If you want to share the info above, use copy/paste, please! Also, bear in mind that this in not journalism, but an opinion who only wants to shed some light on a few things. I can’t check some facts above and that is fact. Well need to be fair and as objective as possible. Thank you for your trust!”
Maxmilian Radu Munteanu

“Orice catastrofa care este legata de spatiul construit ne pune pe ganduri referitor la justetea sistemelor de asigurare a conditiilor pentru ca oamenii sa nu fie in pericol. E nevoie de legi si normative bune, de aplicarea lor corecta si mai ales de urmarirea transpunerii lor in relaitate de catre cei care utilizeaza spatiile respective. In Romania, asa cum am spus de multe ori despre mai multe aspecte ale construirii, exista legi severe dar si o toleranta foarte mare la aplicarea lor. La toate acestea se adauga incapacitatea unor institutii de control de a inspecta eficient si preventiv si nu doar de a amenda in caz de eveniment nedorit, cand e prea tarziu. Exista costuri ale controlului si preventiei pe care statul roman nu si le poate permite decat la anumite cote, evident insuficiente pentru a asigura linistea utilizatorilor. Mai e ceva: intre autorizarea construirii si autorizarea functionarii trebuie sa fie o legatura directa, iar organismele care sunt abilitate sa controleze functionarea trebuie sa verifice si legalitatea lucrarilor de construire si amenajare. Cred ca e un semnal dramatic de alarma care ne spune, cu un pret mult prea mare, ca ceea ce scrie in norme si legi trebuie sa se reflecte intocmai in realitate, dar in mod evident traim intr-o cultura a lucrarilor de constructii ilegale cu totul sau pe bucati. Lacomia pentru profit, a face bani cat de multi in conditii precare, adica fara costurile impuse de masurile complete de protectie, e ceva cunoscut. Orice spatiu este conceput pentru o anumita capacitate de persoane si anumite activitati. Daca te lacomesti sa vinzi mai multe bilete decat se poate sau daca imporvizezi amenajarile, doar o tragedie iti poate aduce aminte de responsabilitatile pe care le ai atunci cand organizezi evenimente. Poate suna prea general ce spun, dar e intentionat si sper ca toti cei care vor analiza, sper profund, aceasta situatie sa isi continue activitatea dupa elucidarea acestui caz, pentru binele general si cadrul in care multe altele se pot intampla” Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

”I’m shocked about this tragical news this morning. I was supposed to play at that venue next week. Feeling very sad for all the people who lost their life and wishing the quickest recovery for the ones that are injured.”Nima Gorji

”Just hearing the news about the accident at Club Colectiv in Bucharest. I’m messaging everyone that I know there to make sure they are OK. I am deeply shocked and saddened by this accident. I will put on a strong face as I do at my shows tonight in Chicago and tomorrow in California, but my heart and prayers are in Romania right now. Please pray for the badly injured and the people who have lost their lives in this terrible tragedy. Stay strong Romania! Intreaga lume se roaga pt tine!” Markus Schulz

”We are deeply shocked and saddened by the horrible tragedy that happened tonight at Colectiv, ran by friends we’ve worked with in the past. Clubs are supposed to be safe havens. Our hearts are with the friends and families of the people injured or lost in this horrific accident. Donate blood/plasma if you can, it’s definitely needed.” Interval

”Super sad about the tragedy in Bucharest last night, thoughts are with the victims and their families. Tonight’s show is cancelled out of respect and mourning the loss of party revelers. Be safe, sending hugs and love to my Bucharest people xx” Scarlett Etienne

”In urma tragediei ce a avut loc ieri, am decis sa anulam evenimentul ce trebuia sa aiba loc in aceasta seara. Hotararea noastra a venit ca un semn de compasiune pentru toti cei implicati in tristul eveniment. […]. Sincere condoleante” – Echipa Teddy Bear

”Fire breaks out at Colectiv nightclub in Romania.” – RA

”Bucharest nightclub fire leaves Romania stunned”BBC

Citește și
Un weekend de groază în București
Un weekend de groază în București (2)
PEOPLE HELPING PEOPLE
.

2 thoughts on “So sad :(”

  1. Pingback: SOLIDAR | Feeder

  2. Pingback: Un weekend de groază în București (2) | Feeder

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.