Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #2: Sasyk Lyman

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră, partea a-2-a: Sasyk Lyman

Last updated on September 11th, 2019 at 12:04 am

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #2: Sasyk Lyman

Am discutat în prima parte despre pericolele prezente în zona românească a Mării Negre. Zonele Vadu, Grindul Chituc sau orașul Galați au fost printre cele enumerate din pricina nefericitei legături pe care acestea o au cu efectele devastatoare ale poluării și dezechilibrării ecosistemelor. Am lansat câteva idei și acum ne pregătim pentru altele.

Pătrundem în partea a-2-a prin exemplificarea unei situații asemănătoare cu cea de la noi, petrecută în Ucraina, la Sasyk Lyman. Scopul, același: raising awareness

Apoi vorbim de arii protejate precum Karkinitsky. Trecem în revistă și acerba luptă susținută de diverse organizații pentru fie protecția, fie salvarea zonelor aflate în pericol.

Sasyk Lyman este o regiune asemănătoare Grindului Chituc.

Ce s-a întâmplat la Sasyk Lyman?

Un proiect agro-industrial. S-a dorit crearea unui sistem complex de irigații prin coagularea Dunării, Dniester-ului și Dnieper-ului cu lacurile, estuarele și bazinele aflate pe coasta nordică a Mării Negre.

Scopul final era transformarea rețelei de apă într-una potabilă.

Cu ajutorul pompelor, apa sărată urma să fie extrasă, iar apoi substituită cu apa Dunării. S-au calculat 18 luni timp în care laguna sărată a mării Negre ar fi devenit un gigantic rezervor de apă potabilă. La fel ca și pe teritoriul țării noastre, construcțiile tindeau a fi mamut.

După zeci de milioane de dolari investiți fără succes, irigarea s-a produs natural, cu ajutorul naturii.

Dar de ce primejdios?

După dizolvarea URSS-ului, Ucraina a intrat în criză economică, iar prețurile mari la curentul electric au dus la imposibilitatea folosirii pompelor. Similar, în prezent, Arcelor Mital din Galați ține Prosidex-ul în pragul falimentului, ce a urmat la Sasyk?

Apa a stagnat, iar fenomenul inert a dat naștere unor flori toxice albastre-verzulii acestea diminuând nivelul oxigenului din apă.

Fântânile din satele vecine au devenit saline, iar nivelul apei a crescut cu aproximativ jumătate de metru. Mulți s-au văzut nevoiți să își părăsească locurile natale.

Au urmat boli misterioase respiratorii, hepatite, diverse forme de cancer și apariția unui vierme găsit până atunci doar în zonele tropicale.

La acestea s-au adăugat aproximativ 30.000 ha afectate cu pamânt negru, în timp ce turismul și pescuitul au fost eradicate.

Faimoasele tratamente cu nămol de la Borysivka au devenit imposibil de practicat din cauza contaminării apei cu metale grele.

Oficialii au creat o diversiune prin care apa conținută de Sasyk Lyman nu ar avea nici o problemă și astfel au continuat să pompeze apă din Sasyk către sistemele lor de irigații și alte ramuri industriale.

Gravitatea situației a dat start-ul inițiativelor.

Vidrodzhennia (Renaissance) militează în continuare pentru dărmâmarea digului, adăugarea zonei pe lista ariilor protejate datorită prezenței nămolului tămăduitor și plasarea  acesteia pe lista Ramsar (România are și ea mai multe zone listate, vom afla mai multe despre acestea în partea a-3-a). Acțiunile se bucură de un sprijin de 97% din partea populației ucrainiene. Nu de alta dar zona are un potențial imens, sarea roz este doar unul. Altul este bogăția în beta caroten care se recoltează în cantități mari din zona Sasyk din algele roșii prezente în abundență acolo.

Toate aceste demersuri au fost însă îngreunate de firmele locale de pescuit și de prezența sistemului de irigare Dunăre-Dniester care încă primește fonduri și este activ cu toată că irigații nu se mai fac.

Vidrodzhennia însă nu a cedat, de 12 ani dezvoltă campanii la foc continuu. Una dintre cele mai importante a fost cea din anul 2008, intitulată ”Give Sasyk back to the Sea”

Mesajul comun a fost dărâmarea barajului ce desparte Sasyk Lyman de Marea Neagră. Conținutul verde de mai sus reprezintă o probă din apele Sasyk Lyman-ului care a fost și trimisă către mai multe personalități politice ucrainiene în speranța că acestea vor reacționa. Organizația susține cu tărie puternica legătură dintre restaurarea regiunii și creșterea economică a acesteia. Reluarea activitățiilor turistice, mai ales a celor balneo-climaterice, agricultura organică, sunt doar câteva dintre beneficiile pe care organizația speră să le readucă în viața zilnică.

În 2008 s-au strâns 500 de oameni, toți pe baraj unde au săpat un canal în suprafața nisipoasă a digului. Își exprimau astfel dorința de a vedea digul distrus.

În 2008 s-a lansat o scrisoare oficială către Ambasada Ucrainei din Olanda..

Nu va fi însă ușor. Firma care controlează irigațiile (DDIS) a falsificat documente pentru a perpetua idea potrivit căreia rezervorul din spatele barajului ar fi fost curat și astfel potent economic. S-au adăugat declarații publice potrivit cărora restul teritoriului ar fi secat și că populația va rămâne în curând fără apă. I-au convins și pe liderii Comitetului Pescarilor să reconfigureze regulile vânzării-cumpărării proprietăților din regiune și astfel au introdus actori comerciali în ecuație.

Profiturile obținute au fost descoperite mai mult la oamenii politci decât la afaceriști.

De partea cealaltă a Sasyk-ului se află golful Karkinitsky.

Acolo se afă, sub protecție, o specie unică – algele roșii. Ele produc beta caroten.

Am săpat și după niște rezultate pozitive.

Salvarea acestor alge Phylophorice reprezintă o unică oportunitate pentru însănătoșirea eco-sistemului din zona de NV a Mării Negre. Cultivarea acestora reprezintă un plus important adus economiilor țărilor aflate în curs de dezvoltare.

Potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, 1.1 milioane de ha de coastă și suprafață marină se află sub protecție, iar din acestea, ca și dimensiune, Rezervația Biosferei Deltei Dunării repezintă jumătate.

ONG-urile au acționat. Parteneriatul de Cooperare Teritorială din Europa de Est a lansat o sesiune de propuneri care a adus împreună organizații din Moldova și Ucraina (Odessa) cu scopul de a rezolva problemele ecologice apărute la granițe. Între 27 Aprilie și 6 Mai 2015 s-au ținut mai multe summit-uri pe teritoriile țărilor anterior menționate în cadrul cărora experți din mai multe domenii au fuzionat spre a identifica soluții pentru restabilirea echilibrelor zonelor marine.

Ironic, pompele de irigație au început să fie masiv furate, iar aceste acțiuni pot conduce la serioasa diminuarea a capacitățiilor de extracție.

Tema a luat amploare.

Vidrodzhennia a colaborat cu studenți canadieni ce au fost sponsorizați de Consiliul Cercetărilor Științelor Umaniste și Sociale din Canada.

Și chiar a inspirat

Israelienii de la 22seeds s-au inspirat din povestea Sasyk Lyman și au generat o aplicație ce face posibiliă controlarea irigațiilor de pe smartphone-uri.

O pornim spre partea a-3-a unde  vom călătorii cu sute de mii de ani în urmă pentru a descoperi ce se afla unde este acum Vadu, Grindul Chituc, Sasyk Lyman și Odessa. Vom presăra informații geografice, arheologice, chiar și arhitecturale pentru a înțelege mai bine aceste locuri și a le conștientiza importanța.

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #4: Inițiativa

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #3: Azov și Aral

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #2: Sasyk Lyman

Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #1: Vadu

 

Text realizat de Alexandru Bogdan // editor feeder.ro

2 thoughts on “Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #2: Sasyk Lyman”

  1. Pingback: Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #4: Inițiativa | Feeder

  2. Pingback: Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră, partea a 3-a: Azov și Aral | Feeder

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.