Reading time: 22 minutes

Marea Neagră este o răscruce a ecosistemelor, o verigă de neînlocuit pe același lanț pe care se află și Dunărea, Munții Carpați sau zona Caucazului. Cel mai presus, este o bucată din pământul ai cărui oaspeți suntem toți. Acțiunile noastre se răsfrâng asupra lui, și tot noi primim răspunsurile în strânsă legătură cu natura acțiunilor. Dacă natura este afectată, și noi suntem afectați,

Un expert chimist o numește

”cea mai afectată Mare din lume”

”Obișnuiam să pescuim o mare parte din pește aici, acum facem asta în Norvegia”. ”Aproape că nu mai este pește în Marea Neagră”, spun pescarii.

De la 800.000 de tone, la 100.000 de tone.

Este greu de crezut că în urmă cu aproximativ 30 de ani Marea noastră avea o productivitate de 5 ori mai ridicată decât cea a Mării Mediterane.

Alge, scoici, nenumărați pești îi animau adâncurile.

Marea Neagră nu este Marea Moartă doar pentru că are legătură și cu alte mări. Într-adevăr, însă strâmtorile care permit acest lucru sunt una singură – Bosforul.

”E ca și cum ai trage dopul unui bazin olimpic de un diametru de furtun de grădină.”

Barajele, pescuitul excesiv, practicarea unei industrii poluante, toate acestea au nimicit șansele de viață din Marea Neagră. Până în anul 1994, când s-a întâmplat ceva…

WWF Global e una

Vom trece prin mai mulți factori care au condus la acest dezastru și vom vorbi despre proiecte de salvare menite să ne țină departe de un eventual cataclism ecologic. Cele 5 părți ne vor purta de pe teritoriul României, din Vadu, înspre Chituc, apoi la Galați, până peste granița cu Ucraina, tocmai la Sasyk Lyman. Geografie, biologie, istorie, vom trece prin fiecare. La final sperăm să înțelegem mai multe despre cum s-a produs acest dezastru, și cel mai important, despre cum îl putem ameliora.

Începem cu România.

Ce se află mai sus?
Înspăimântătoarea Întreprindere de Metale Rare, scurt I.M.R. Este lângă Vadu. Haideți să aflăm mai multe despre ultimul. Cred că unii deja îl știți, acolo s-a ținut de trei ori până acum Marea Vadunare sau acolo încă se poate face plajă în pustiu.
Ce înseamnă Vadu?
Există mai multe definiții care se cam bat cap în cap.

Prima se referă la o așezare nu foarte adâncă în zona unei ape ce permite traversarea acesteia cu piciorul gol. A doua reflectă un loc propice negoțului. Cursul evenimentelor depinde strict de noi. Vadu este încă distanța de civilizație și apropierea de sânul naturii. Dar nu s-a numit mereu așa.

Acesta datează încă din vremea paleoliticului superior. Pe timpul stăpânirii otomane Vadu a semnificat cel mai puternic punct de apărare din zona Dobrogei, de aici și numele anterior: Karaharman (cara = negru; harman = arie pentru cultivarea cerealelor) Karaharman era atunci o cetate. Fortificația a fost construită peste o alta, mult mai veche, din epoca romană. Situl arheologic de la Ghiaurchioi se află la patru kilometri nord de cetatea otomană Karaharman. Este numit așa pentru că era locuit de creștini. Vă place partea istorică? Așa sperăm pentru că ne-am propus săpături în zona a-3-a.

Karaharmanului a fost denumirea care a continuat până în anul 1926 când a devenit Vadu de azi .

Mai țineți minte Plaja Corbul și Poll-ul?

În prezent rămășițele cetății arheologice ale cetății se află sub I.M.R. Observați evoluția?
De la liniște, la războaie, de la o perioadă agricolă la una de negoț primejdios pentru împrejurimi și vietăți.

De ce primejdios?

I.M.R-ul a extras ceva vreme titan și zirconiu din nisip, în special cel prezent în Grindul Chituc (o să ajungem și la el). Metalele astea s-au dovedit folositoare fabricării tecilor în care se introducea combustibilul radioactiv. În plus, bazinele de steril neacoperite, parte din procesarea metalelor sunt vecine cu Marea Neagră și Biosfera Deltei Dunării.
..şi nu numai
Militarilor disponibilizați spre a păzi zona cât și pionierilor I.M.R-ului li s-au uscat picioarele și în scurt timp au ajuns să semene cu lucrătorii din minele de uraniu din Apuseni. Se pare că minereurile de la Vadu nu s-au dovedit a fi suficiente, iar Prosidex fondată în anul 1999 a ajuns să exploateze chiar în munții Rudina din județul Mehedinți.
În jurul ipotezei potrivit căreia nisipul din Grindul Chituc ar fi conținut zăcăminte uranifere s-a lansat și idea existenței unei „caste ciudate care își aroga pretenția că ar fi fost un soi de eterie pitagoreică ce ar fi deținut secretul dezvoltării industriale a României comuniste” (mai multe la)
Balastul adunat în urma exploatărilor este încă acolo, însă Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării va prelua de la Agenţia Domeniilor Statului 2.300 de hectare de teren în zona strict protejată de pe Grindul Chituc.
Dar ce se va întâmpla cu restul, până la 7000 de ha?
Din luna martie a anului 2011 Sidex Galați a reluat colaborarea cu Prosidex și primește zeci de mii de tone de serpentină concasată și alte metale procesate în fiecare lună. Galați este în plin declin. Sidex sau Acelor Mittal număra 27.000 de angajați în 2001, astăzi mai sunt vreo 6500. Riscul de abandon industrial sau înălțarea unui spațiu ieftino-comercial după achiziționarea terenului pe nimic este ridicat. Regiunea are nevoie de ajutor, și nu de alt combinat, istoria ne-a învățat nu?
Mai întâi o restaurare completă a terenului afectat de industria nocivă pentru ca mai apoi să poată deveni spre exemplu agro-turistic. Astfel de investiții și-ar putea face simțite prezența și în zona orașului Galați. Nu este deloc de neglijat poziția geografică, propice comerțului încă din sec. XIX!
Alinierea de-a lungul Dunării îl conduce până în buza graniței cu Moldova.

Nyaralo în maghiară înseamnă casă de vacanță.

Imaginați-vă un oraș industrial înverzit într-un loc de odihnă pentru cetățenii români și străini.
Și am ajuns la Grindul Chituc.
Să aflăm deci mai multe despre acest loc cu adevărat unic situat pe teritoriul patriei noastre. Chituc face parte din rezervația biosferei Deltei Dunării, de aici și lipsa masivelor proiectelor imobiliare cel puțin până la acest moment.
Ce este Chituc?

Un conglomerat de lacuri, un mare grind maritim, care separă apele Lacului Sinoe – complexul lagunar Razelm-Sinoe, de cele ale Mării Negre – un fel de Sasyk. Aidoma, precum un tampon, lucrează și în favoarea păsărilor migratoare care își găsesc aici sălaș de odihnă înainte de istovitoarea călătorie. Razelm-Sinoe se întinde între Gura Portiței și capul Midia; are o lungime de cca. 27 km, lățimea de 1-2 km cu un maxim ajungând la cca 4 km și înălțimea de 1,5-2 m.

Unde?

De la ultima casă și ultimul magazin din Vadu există un drum asfaltat cu destul de multe denivelări care spre final se va transforma în nisip, un anunț pentru apropierea de zona Chitucului. Plaja este îngustă, are nisip cu scoici și nu prea sunt alge. Totul este încă pur, curat, așa cum a fost lăsat. Există riscuri de inundații, plasarea cortului chiar în buza mării nu este recomandată la fel nici prea aproape de lagune. Intrat în apă însă, aceasta nu este adâncă, e de mers până trece de mijloc.

Nu există buticuri!

Carevasăzică, luați aminte dacă vreți să vă aventurați și aduceți toate cele necesare (apă, mâncare, hârtie igienică, saci de gunoi, lemne pentru foc etc..). La ceva distanță de plajă se distinge o Cherhana.

Aici se poate mâncă, pește mai mult, și bea ceva, la prețuri bune, de pustiu.

Dacă sunteți pasionați de faună rară, Grindul Chituc este printre ultimele locuri de la noi unde mai poate fi auzit șacalul. Un site interesant care monitorizează evoluția șacalului, ia vedeți.

De stat de vorbă cu el, mai greu, pentru că este un animal destul de fricos ( : . Sunetul pe care-l face însă este cu adevărat înfricosător. Prin nisipuri mișună șopârle (Eremias arguta deserti).

Sunt inofensive, stați fără griji. Mai găsiți peste 296 de specii de păsări, pupezica e mai jos.

Pe plaja nu prea se văd multe. Poate în zona lacurilor să mai vedeți sau la Grindul Lupilor. Pe plajă ar putea apărea țestoase, să nu le cărați acasă pentru că sunt specie protejată și nu vor supraviețui în captivitate.

Luați-vă la întrecere acolo prin stufăriș.

Și aveți grijă la țânțari, sunt numeroși, foarte numeroși, iar leacurile capitaliste precum Autan îi lasă reci și înfometați. Cică ar fi precum fulgii de zăpadă. Spre seară un cort cu plasă împrejur, câteva beri reci la interior și fredonat cântece sau istorisit năzbâtii, cam d-astea facem la Chituc, liniștit, departe de orice sunet urban, la o distanță considerabilă de alt cort și la câtiva pași de o baie într-o mare care ne aduce aminte de vremea Nelelor. (a.n. Adio, dragă Nela! 1977) Ștefan Iordache.

Haideți cu noi în partea a-2-a pentru a afla mai multe despre ce s-a întâmplat la Sasyk Lyman, un grind maritim asemănător celui de la Chituc, aflat în Ucraina

Între timp vă invităm să vedeți doar câteva din efectele distrugătoare ale poluării la BP Bored Panda

all images © Bogdan, Google & Lengyel Press

2 Comments
  1. […] Vârtejul Ecologic de la Marea Neagră #1: Vadu […]

  2. […] discutat în prima parte despre pericolele prezente în zona românească a Mării Negre. Zonele Vadu, Grindul Chituc sau […]

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2004 - 2019 feeder.ro

CONTACT US

Send us an email and we'll get back to you, asap. Thank you! ⭐️

Sending

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?

Create Account