București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu

București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu | Expoziție
3 Iulie, 19:00 – 22:00

Expoziția poate fi vizitată zilnic între orele 10:00 – 22:00, la Hanul Gabroveni, în perioada 3-15 iulie 2015.

Realizatori: Carmen Lidia Vidu și Ion Bârlădeanu
Regie film: Carmen Lidia Vidu
Colaje, execuție: Ion Bârlădeanu
Consultant / Coordonare: Dan Popescu
Montaj film: Cristina Baciu
Muzică film: Ovidiu Chihaia
Imagine film: Adi Bulboacă
Asistent regie: Alina Neagu

Ion Bârlădeanu nu este un artist în sensul clasic al cuvântului: nu are studii de specialitate, iar lucrările pe care le creează de mai bine de treizeci de ani au o functie mai degrabă autoterapeutică (de afirmare ingenuă a propriilor dorințe și obsesii, dar și a unei libertăți interioare) decât una pur estetică, de adresare către un potențial spectator.

Ion Bârlădeanu este un personaj în sensul plin al cuvântului. A visat dintotdeauna să joace în filme, să fie un erou. Colajele pe care le realizează nu sunt altceva decât propriile lui filme, pe care le compune ca un regizor, după o poveste imaginată tot de el.

„Mă înregistrați? Mi-ar fi plăcut să fiu actor. Acum sunt regizor.”

Ion Bârlădeanu crede că numai un om care cunoaște viața secretă știe să joace într-un film. Și în secret a jucat și a regizat atâtea filme câte încap stivuite într-o garsonieră mică și prăpădită din centru, de la Scala… sau câte încăpeau dosite sub o saltea de lângă ghena unde a locuit până acum vreun an și ceva.

„Eu sunt Ion Bârlădeanu, regizor de colaje.”

Pe Ion Bârlădeanu l-a descoperit artistul Ovidiu Feneș, în timp ce vânau amândoi cartoane pentru a face artă. Ion l-a dus în vizuina lui de la ghena din spatele blocului și i-a arătat comoara de colaje pe care le făcea de vreo 20 de ani, de năduf, de tristețe, de prea multă imaginație, de plictiseală, de dragul artei.

Dan Popescu de la galeria H’art l-a preluat pe Ion din voleu, l-a spălat, l-a pieptănat și l-a frizat, a stat cu el pe salteaua din spatele blocului, fumând și ascultând cum plouă ploaia de gunoaie și s-au uitat împreună la „filmele” lui Ion Bârlădeanu.

„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societăţii care duce o existenţă psihopompă, dincolo de convenţii sau conforturi burgheze. Fiecare societate are nevoie de aceşti oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăţi cît şi înafara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante şi tot ceea ce înseamnă moment în istoria gîndirii libere europeene are legătură mai mult sau mai puţin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat şi duc o existenţă contrariantă, fie chestionează status quo-ul. Ion Bîrlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în 1946 şi timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un „cetăţean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea, docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rând gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale ocupându-se ca un freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor din împrejurimi. Nu-şi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. Toţi aceşti ani Ion Bârlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată „doar câtorva oameni deştepţi”. El a facut ceea ce orice artist ar trebui să facă după părerea mea, fie literal fie metaforic: să facă drumul riscant în acel no man’s land unde fiecare societate îşi leapădă măştile. Groapa de gunoi este unul dintre aceste locuri. Prin existenţa lui, Ion Bârlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste şi a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenţia de a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecinţă directă a societăţii de consum. El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Şi totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului şi a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii.” – Dan Popescu

Accesul la toate evenimentele din cadrul proiectului București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului este gratuit.

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2004 - 2020 feeder.ro

CONTACT US

Send us an email using this contact form and we will get back to you as soon as possible, usually in 1-2 working days. Thank you! 😊

Sending

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?

Create Account