Ce se mai petrece la Chernobîl?

Chernobyl radiation map 1996

Multe, evident.

Reactorul 4 radiază; ciuperca din reactor, cea care sintetizează radiația gamma prin melanină pentru producția sa de energie, se hrănește și crește. Procesul pare să fie similar cu cel prin care plantele folosesc clorofila pentru a sintetiza energia solară.

New Safe Confinement este tot în construcție, cu o întârziere a lucrărilor de 9 ani. Dar dacă ei zic că este “safe”, va fi. :)) Ei care nu ar fi zis nimic oricum, dacă Suedia nu ar fi tras semnalul de alarmă în 1986. Tot ei nu au reușit să estimeze numărul persoanelor decedate și/sau afectate de dezastrul nuclear în Ucraina. Despre România nici nu pomenim. (later edit: Națiunile Unite estimează că aproximativ 7 milioane de persoane încă locuiesc în zone contaminate, neputând să își permită relocarea.)

În Martie vă arătam seria de poze “The long shadow of Chernobyl“, un proiect al fotografului Gerd Ludwig.

Câțiva dintre amicii mei promovează ideea de “restaurare ecologică” a zonei din jurul reactoarelor de la Chernobîl. Tot circulă această anecdotă cu iz de poveste, cu animale în curs de dispariție mutate “for safe keeping” în zonele contaminate și un documentar foarte entuziast care ne arată absența sau prezența neglijabilă a ceea ce nu putem vedea oricum cu ochiul liber: radiația nucleară și/sau modificările genetice.

O idee înspăimântătoare pentru oricine a avut 2-3 ore de research pe subiect. De ce?

În primul rând, pentru că estimările oficiale menționează 1000 de ani până la atingerea unui nivel safe de radiații pentru reactorul 04, luând în calcul viitoare descoperiri care ar facilita acest proces.

În al doilea rând, oamenii de știință constată efectele radioactivității asupra mediului – materia nu se mai descompune la rata obișnuită, astfel că frunzele și trunchiurile de copaci din Pădurea Roșie sunt efectiv aproape ca după accident. Testul științific a implicat plasarea unor saci de gunoi în puncte strategice și înregistrarea rezultatelor pentru a fi comparate cu rezultate din zone necontaminate. Rezultatele le puteți citi aici.

În al treilea rând, pentru că “New Safe Confinement” este implementat de Europa prin European Bank for Reconstruction and Development cu costuri aproximate la 1 miliard de Euro.

Tags:

2 thoughts on “Ce se mai petrece la Chernobîl?”

  1. nu știu dacă minute sau ore, semințe sau copaci sunt markeri potriviți când ne gândim la asta. Nu aș cere astfel de demonstrații de forță. :))
    eu intuiesc că diferența dintre “creație” și “distrugere” stă în frecvență, deci da.

  2. Ma intreb uneori, ce ar fi fost daca exista o radiatie care sa ofera puterea de a creste copaci intregi dintr-o singura samanta in cateva minute sau ore, oare ar fi interesul macar pe un sfert atat de mare…
    Zic si eu, avand in vedere distrugeriile,nu ar trebuii sa ne gandim si la creatie?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.