Ceea ce distrugem și celebrăm în același timp
Artiști: Apparatus 22, Tatiana Fiodorova, Monotremu, Raluca Popa, Sorin Popescu, Soyons Impossibles, Iulia Toma
Perioada: 13 decembrie 2012 – 3 februarie 2013
Vernisaj: joi, 13 decembrie, ora 19.00
În sezonul trecut, Salonul de proiecte a acționat ca un catalizator pentru producția de artă contemporană locală, încurajându-i pe artiștii tineri să formuleze propuneri care s-au materializat în două expoziții colective ce au prezentat lucrări produse special cu ocazia acestor evenimente. În continuarea acestui demers a fost lansat un al doilea Open Call, iar expoziția de față prezintă selecția realizată de artista Aurelia Mihai. O trăsătură care merită subliniată în legătură cu această expoziție – și care constituie poate un simptom al statutului artistului contemporan care alege de multe ori colaborarea, acțiunea comună și angajamentul în numele unor cauze care trec dincolo de practica/motivația singulară, individuală – este prezența lucrului în colectiv. Artiștii metabolizează aspecte din realitate, elemente extrase din contextul actual într-o serie de lucrări care nu pot fi grupate după un alt principiu decât cel al diversității. Într-un moment în care presiuni de diverse tipuri ar putea condiționa anumite alegeri, ar putea dicta subiecte și abordări previzibile, ușor de anticipat și asimilat la nivelul sistemului simbolic și comercial al artei contemporane, artiștii prezenți aici acționează idiosincratic, își configurează autonom propria subiectivitate, decupând propriile lor nișe în continuum-ul unei realități marcate de criză. Un fir comun poate fi totuși detectat în încercarea lor de a deturna diverse formate și reflexe mentale, habitudini sociale, alterându-le și construind sensuri imprevizibile.
Apparatus 22 lucrează cu fantasma pe care o construiește industria modei, artiștii dezvăluind momente de adevar și emoții ce ies la suprafață prin fisurile unui „construct-al-realității-imbunătățite”. Ei deturnează limbajul folosit în modă, strategiile ei hipnotizante de seducție, pentru a imagina un alt viitor, la fel cum și colectivul Soyons Impossibles deturnează formatul exercițiilor yoga în scopul revelării interdependenței dintre transformarea spirituală și emanciparea politică, întrebându-se dacă reconstrucția personală prin acțiunile realizate cu propriul corp poate regla injustiția economică sau discriminarea. Iulia Toma meditează asupra codului social imprimat de purtarea hainelor standard (uniforme, salopete, halate), fiind interesată de mutațiile survenite în statutul si reprezentarea muncii feminine, la locul de muncă și în contextul activitățile casnice, înainte și după 1989. În cazul Tatianei Fiodorova și al Ralucăi Popa, reflecția asupra trecutului se împletește cu elemente extrase din istoriile personale, ambele artiste luând ca punct de plecare lucrări realizate de tații lor. Fiodorova realizează o carte de artist în care chestionează poziția artistului în Moldova sovietică, iar Raluca Popa construiește o animație, recontextualizând astfel un corpus de desene în încercarea ei de a rememora – și totodată analiza – demersul tatălui ei. Trecând de la experiența personală la investigarea realității exterioare, Sorin Popescu exploatează precaritatea mobilierului urban transformându-l într-un dispozitiv fotografic rudimentar. În acest fel, imaginea este rezultatul unui act care suspendă complet implicarea subiectivă a artistului, acționând și ca un comentariu critic asupra hiper-tehnologizării prezente. Rezonând cu panica actuală privind iminența sfârșitului lumii, colectivul Monotremu propune o viziune optimistă în care distrugerea este sărbătorită într-o coregrafie spectaculoasă, căci, după cum consideră artiștii, ceea ce distrugem și celebrăm se află într-o relație de interdependență totală.
Pornind de la premisa că în România posibilitățile de producție în arta contemporană sunt aproape inexistente, iar artiștii din generațiile noi întâmpină mari dificultăți în a-și concretiza proiectele, Salonul de proiecte își propune să acționeze ca o platformă pentru încurajarea unor practici artistice care abordează problemele actuale din societatea românească, reflectând asupra contextului contemporan.
Salonul de proiecte este o inițiativă a Magdei Radu și a Alexandrei Croitoru și se desfășoară în spațiile din Calea Moșilor, nr. 62-68, etaj 2, București, cu sprijinul financiar și logistic oferit de MNAC. Această inițiativă își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context generational mai larg.
Salonul de proiecte
Calea Moșilor 62-68, etaj 2, București
salonuldeproiecte@gmail.com