Night Shift cu Aitch, Irlo, Noper, Saddo si Sinboy @ McCann

Noi cei de la McCann Erickson iubim arta. Si ne-am mutat intr-un nou sediu in centru. Si avem un spatiu nefolosit. Si cunoastem cativa artisti misto. Si…nu e evident deja?

Vino sa-i vezi pe cei mai cunoscuti si talentati ilustratori si artisti urbani ai momentului – Aitch, Irlo, Noper, Saddo si Sinboy – lucrand in tura de noapte (Nightshift) la McCann Erickson Pop-Up Gallery. Noi muncim din greu in timpul zilei; ei ne „iau locul” in timpul noptii.

Rezultatul? Cand feeric, luminos si magic, cand la limita intunericului, violentei, cosmarului si groazei.

Cei 5 artisti vor expune cateva dintre lucrarile lor pe hartie, carton si lemn, vor desena direct pe peretii galeriei, vor experimenta cu personaje si simboluri si se vor juca cu iluminarea spatiului, creand o atmosfera unica pe durata intregii expozitii.

McCann Pop Up Gallery va fi deschisa doar pentru 2 saptamani, intre 11-25 iunie.

Vernisajul va avea loc in noaptea de 11 iunie: live painting session cu toti cei 5 artisti (un perete de 8×3 m din curtea Mccann va servi drept panza ad-hoc), lucrari la preturi speciale, vibe-uri bune, un public avizat si implicat, give-aways si racoritoare cat ne tine stocul. Adica o tura de noapte asa cum ar trebui sa fie ea.

www.mccann.ro + update-uri zilnice pe blog + „eveniment” deschis pe Facebook

Aitch + Irlo + Noper + Saddo + Sinboy X McCann
Nightshift @ McCann Erickson Pop Up Gallery

camera 1: Aitch + Saddo
camera 2: Noper + Irlo + Sinboy

Str. Jules Michelet, Nr. 18
(zona Piata Romana, langa Ambasada Marii Britanii)

Program:

11 iunie
deschis intre orele 20:00-04:00

12-25 iunie
vizite doar pe baza de programare intre orele 12:00-19:00.
Pentu programari +4075.265.9745 (Raul) sau +4021.232.3727 (receptia McCann).

Tags:

9 thoughts on “Night Shift cu Aitch, Irlo, Noper, Saddo si Sinboy @ McCann”

  1. Se numeste “defulare” idiotule.
    Si nu este “arta”, ci este chiar arta. Un anumit gen de arta, – are si un nume daca asta te incalzeste cu ceva, “lowbrow art” sau “pop surrealism” sau “urban art” sau cum vrei tu – , apreciata nu doar la McCann sau in Bucuresti, ci peste tot.
    M-am saturat de hateri ca tine care se ascund in spatele unui nickname pe net si in loc sa aprecieze un lucru bun cauta nod in papura si se ia numai de aspectele negative.

  2. fart directori si multi oameni creativi prin publicitate; deja este un “must” sa te asezi la un pahar de ceva si sa zici “..da, eu lucrez in publicitate”.

    Ma gandeam ca m-as simti prost sa spun ” sunt art director”, suna aiurea din start, suna cu atat mai aiurea daca spus de cine nu trebuie, ca sa nu spun de declaratia capcana “eu fac arta”.

    Conceptul de arta este atat de departe de personaje precum cele de la McCann&Co precum banii pe care artistii invitati sa participe acestor evenimente ar trebui sa-i primeasca, dupa ce prin participare mai dau o gura de aer imaginii agentiei.

    “Noi cei de la McCann Erickson iubim arta”, asta face “toti banii”. Suna a adevarata mea culpa, la modul “noi iubim arta, chiar daca nu o facem” :))

    Invitati street artists si dupa aia puneti program de vizite cu programare, in aceasta pseudo galerie pe care o promovati..

    Am vazut recent un alt program “funky&fresh”, in care se organiza un fel de tabara publicitara in vederea posibilei angajari la McCann…considerand felul in care promovati totul as vrea sa va intreb care este media de varsta pentru aceste tabere, 6-12 ani?

    Cine invata pe cine? Voi cei care iubiti arta?

    Nu intru intr-un discurs de analiza publicitara, si aici ma refer la cum ar trebui sa fie facute anumite lucruri (dar cred ca asta o stiti si voi f bine), dar as spune ca la noi nivelul si calitatea in acest sector sunt foarte permisive, foarte low, este ca si cum un copil normal este considerat geniu intr-un grup de alti copii cu sindromul down; asa si cu McCann si altii.

    Aceste agentii mizeaza pe dorinta fiecaruia de a fi un mic Warhol. Ag. publicitare creeaza monstri, modele de hipster din ce in ce mai puternice (gen terminator 2-3 etc) si periculoase; genul ala de personaj care intr-un cer de cunostinte se mandreste cu apartenenta unei agentii “de prestigiu” (pe modelul american de fratie, dar cu parful romanesc de “hai fratie, las-o asa ca merge..” ) dar in alta situatie se plange, spune ca “este f mult de munca, mult stres, vrea sa se lase de publicitate ca sa mai lucreze pentru el”.

    Publicitarul este bine inradacinat in cultura underground (a merge la OTA este underground, sau cu metroul), face “arta” , scrie poezie, merge la sala sau joaca squash si daca are ocazia regizeaza si un film, ca doar face arta.

    Sunt departe de casa, intr-o alta lume (dar totusi in aceeasi), intr-un context in care nu exista publicitate, afise sau panouri.

    Mi-am permis aceasta refulare, ca sa-mi aduc aminte de casa.

    Multa bafta cu “arta” 😉

  3. @Andreea-adica culeni ce inteleg sensurile artei urbane si care mai fac pe acasa cate un stencilake or smth.
    Clar mergem

Leave a reply (we review all comments)