RO ARCHIVE la Brukenthal

  • by

brukental

imagine Michele Bressan

RO ARCHIVE
Galeria de Arta Contemporana a muzeului Brukenthal
14 august-7 septembrie

artisti: Iosif Kiraly, Bogdan Bordeianu, Michele Bressan, Bogdan Garbovan, Raluca Ionescu, Simona Dumitriu, Stefan Bandalac

Evenimentul expozitional RO ARCHIVE ce va avea loc la Galeria de Arta Contemporana a muzeului Brukenthal, între 14 august-7 septembrie, este o prima manifestare a proiectului cultural cu acelasi nume, proiect initiat de arhitectul si artistul vizual Iosif Kiraly, sub egida Universitatii de Arte din Bucuresti. Având ca principal obiectiv de/reconstructia imaginii unei Românii recent integrate, demersul are la baza proiectarea unei arhive culturale de texte si imagini. Organizata dupa modelul unei retele de structuri artistice dinamice (fie acestea proiecte de tip work in progress ori actori culturali interpretati ca branduri) arhiva tinteste obiectivitatea prin pluralitatea abordarilor si diversitatea mesajelor autorilor sai. Dispunerea acestor mesaje într-un arbore de relatii creaza premisa unor concatenari instantanee în directia producerii de texte si interpretari artistice sau teoretice inedite, sensul formându-se printr-un proces de diferentiere, respectiv propagare întârziata de-a lungul lantului de noduri/semne.

Expozitia de fotografie RO ARCHIVE propune un demers curatorial centrat pe modelul arhivei postmoderne si poststructuraliste. Ceea ce în acceptiune moderna semnifica o colectie de obiecte culturale conservate întru marturia trecutului identitar, devine la Foucault un criteriu de structurare a informatiei, suma posibilelor expresii ale unei epoci.
În contemporaneitate arhiva este privita ca forma de expresie artistica, factor supraordonator sau filtru al redundantei culturale. Nemaifiind limitata la conditia de recuzita a trecutului, aceasta este libera a participa la cartografierea prezentului si la fabricarea noului.

Într-o epoca a inflatiei informatiei tautologice si a culturii tehnic arhivate, epoca situata înca sub semnul ready-made-ului (fie acesta devenit pseudo-ready-made vezi Weiss si Fischli), RO ARCHIVE urmareste abordarea propusa de Boris Groys, a arhivei ca masinarie de producere a viitorului, ca ultim criteriu de delimitare a artei de nonarta. Orice inovatie artistica, orice revalorizare, orice nou hotarât sa penetreze câmpul artei contemporane, poate obtine certificare numai odata cu acceptarea sa în arhiva.

Dintre proiectele selectate, cel al lui Iosif Kiraly constituie în sine o arhiva de cercetare a niselor orasului, în directia identificarii de locuri conflictuale, în care coliziunea dintre dinamismul cotidianului si stabilitatea construitului devine vizibila. Arheologia acestei topografii controversate, predispuse la schimbari spontane, la încalcarea regulilor arhitecturale, la nerespecatrea vreunei ordini, la indiferenta pentru colectarea de documente si înregistrarea urmelor în vederea alcaturii unei memorii, poate constitui baza unei replicari vizuale a comportamentului orasului. Construirea imaginii urbane porneste de la datele fixe ale unui astfel de loc, pe care se grefeaza mode, anotimpuri, personaje, interventii arhitecturale ulterioare, rasturnari sociale, decizii politice. Comportamentul oamenilor, schimbarile economice, culturile urbane înalte, locale sau subversive, se traduc astfel în manifestari vizuale. Pentru fiecare site sau structura semnificativa identificata, printr-o suprapunere de layer-e temporale si spatiale, în cadrul unor colaje nonrealiste, subiective, de tipul Reconstructiilor, artistul opereaza o explorare poliperspectiva a schimbarilor înregistrate recent în peisajul urban. Fiecare colaj presupune la rândul sau conectarea unui numar de celule, noduri sau puncte de interes. Un astfel de nod implica coexistenta unei serii de imagini, instantanee dar în acelaasi timp semnifica o poveste, un scenariu, un text. Citirea colajelor implica astfel relationarea textelor semnificate de nodurile acestora.

Situându-se la limita dintre spectaculos si banal, materialitate si imaterialitate, Bogdan Bordeianu expune seria Perifeeric de panorame-obiect, fotografii caserate astfel ca imaginea sa curga dincolo de margini. Aceste dipticuri si tripticuri pot fi abordate ca structuri menite sa formeze texte ce refera spatiul periurban al capitalei. Imaginea periferiei reuseste destabilizarea unui Bucuresti al parcurilor, al Ateneului, al promenadei pe Calea Victoriei.

Bogdan Gârbovan îsi propune o deconstructie a locuintei românesti la bloc, inventie a perioadei comuniste, înca prezenta în procent covârsitor în România mileniului trei – peste 70 de procente din totalul locuintelor din Bucuresti. Seria de interioare pledeaza pentru sansa celulelor identice de beton (dovezi ale lipsei de resurse si imaginatie dar si a dorintei institutionale de uniformizare), de a-si închega o identitate proprie gratie unor aparent marunte detalii de tip punctum: prezenta sau absenta obiectelor personale ca posibile urme, calitatea luminii filtrate de o perdea, jocul personajelor. Michele Bressan reuseste o interconectare între layer-ul realitatii si cel al memoriei individuale. Raluca Ionescu realizeaza o serie de portrete ale unor obiecte-semn, imobilizate în spatiul unor arhitecturi suspendate la granita dintre prezent si trecut.

Selectia de proiecte RO_ARCHIVE nu reprezinta o simpla colectie de mostre relevante ale unei memorii culturale tehnic organizate ci o serie de structuri dinamice (proiecte artistice în desfasurare, acumulând noi texte si noi imagini) integrate într-un arbore de relatii complex. Daca una dintre functiile centrale ale arhivei poate fi aceea de a ne elibera de memorie, de a înlocui memoria naturala cu una masinala, atunci putem defini arhiva nu doar ca instrument postmodern indispensabil interpretarii si valorizarii diferentei, ci ca paradigma a noii vizualitati masinice invocate de profetul Virilio.

Raluca Nestor, curator

Leave a reply (we review all comments)