Impresii TEST

(pozele sunt facute sambata la ora 5 dimineata)

UPDATE: din cate am inteles, intre timp, situatia s-a schimbat f mult. toalete ok, vopseaua nu se mai ia de pe pereti, parchetul e lustruit iar sunetul e f ok.

Mai jos cateva pareri despre ce s-a intamplat vineri si sambata la TEST.

Fry (de pe propriul site):
“Intr-un post anterior abordam (pe scurt) tema scenei alternative de club. Concluzia era ca, desi aflata intr-o faza embrionara, aceasta a inceput timid sa se miste catre ceea ce ar trebui sa fie.

Optiunile publicului “urban” (asa cum a fost definit de un excelent articol postat pe gigel.org, si nu pe e-nenorocire, cum eronat am scris mai devreme ) sunt foarte limitate, constand in cateva locatii oarecum consacrate si institutionalizate (cluburi) si in alte cateva spatii neconventionale (case, muzee, etc.). Acest post are ca scop o incercare de analiza pe categorii, fara pretentii de expert in materie.

O prima categorie o reprezinta cluburile orientate catre cultura urbana alternativa, dintre acestea cel mai renumit fiind, desigur, Web Club. Pornind ca un simplu internet café (de unde si numele) acesta a evoluat (cu sprijinul lui Dj Vasile, a baietilor de la Yama, a lui Sleek, a lui Marika si a altor entuziasti) catre un loc de intalnire pentru comunitatea artistico-publicitara, fiind printre primele locuri care a introdus cultura flyerului saptamanal. Problema acestui loc este ca nu a reusit sa tina pasul cu vremurile (si mai ales cu evolutia celor care il frecventau). Niste cearseafuri cu imagini psihedelice si niste proiectii de anime nu reusesc sa mai satisfaca nevoia de nou a celor care si-au trait tineretile pe acolo. Totusi, lumea inca se duce, din lipsa de altceva, chiar in ciuda preturilor scandalos de mari (pentru ce ofera acest club).

Consacrarea celor care au tinut afisul weekendurilor din Web a dus si la cresterea interesului altor cluburi de a atrage crowdul trendy cool (si cu bani!), fapt care a dus la (re)orientarea catre alternativ a unor locatii cum ar fi Rocca (in mansarda), Amsterdam Café sau, mai nou, Frame si Embryo.

Daca Rocca a cam disparut din peisaj relative rapid, Amsterdam Café si Frame au gasit o cale de a-si pastra cota de interes relativ crescuta, oferind un ambient mai apropiat de cerintele tot mai mari ale celor care nu s-au mai regasit in buda cu apa pana la glezne de la Web. Surpriza este ca Amsterdam a reusit aceasta fara a sari calul la preturi, ramanand in continuare unul dintre cele mai affordable locuri din oras, cu preturi mult sub Web sau Frame.

Cu Embryo povestea sta putin altfel. Locatia, in ciuda designului occidental, a inceput prost. Foarte prost. Mai precis, s-a lansat cu preturi ce concurau (si depaseau) Bamboo sau Bonsai, preturi care au trecut locul brusc in sfera de interes a fotbalistilor, curvelor si pestilor. Intr-un moment de iluminare patronii s-au gandit sa-l repozitioneze ca “noul Web”, umbland la preturi si la line-up, Marika aparand ca rezident. Mai apoi au inceput si evenimentele de weekend, cu Yama crew, Vasile, Tom Wilson si altii. Momentul de maxima glorie al acestui club l-a reprezentat lansarea numarului 2 al revistei Omagiu. Dupa acest moment, care a adus un public foarte dezirabil pentru Embryo, sansele ca evolutia spre bines a continue au inceput sa creasca. Totusi, eu nu mi-as pune banii pe acest pariu. Embryo va muri incet, din pacate, din lipsa de public, care inca mai traieste cu sechela preturilor astronomice.

Mutandu-ne din zona “institutionala” catre zona “improvizatiilor”, scena alternativa are si aici cativa exponenti remarcabili, dintre care cei mai relevanti sunt Casa Minerva (sau TraLaLa) si MNAC. Daca despre Minerva se poate spune ca a ajuns la un grad de consacrare care sa-I confere aproape un statut de club, MNAC a reprezentat revelatia sezonului, incepand cu lansarea Omagiu 1 si culminand cu Kid Koala si Rockollectiv.

Ca o parere personala, numarul mare de participanti la acest tip de evenimente s-a datorat mai ales nevoii de nou a acestora si nu neaparat numelor care au tinut capul de afis. Principala caracteristica a acestor locuri este aceea ca evenimentele care au loc aici au o periodicitate relative rara, lucru care ajuta la stergerea din memoria colectiva a aspectelor negative (sunetul, SPP-ul, fumatul afara, coada interminabila la baruri, etc.) pastrand in mintea oamenilor doar factorul de coolness.

La acest capitol ar mai merita mentionat si Otta, subsolul din Cotroceni care desi arata ca un bar (civilizat) nu este de fapt un bar, ci doar un loc de partyuri din cand in cand.

Poate va intrebati care este rostul acestui demers si mai ales ce mi s-a intamplat de mi-a venit sa scriu despre acest subiect, care oricum a fost dezbatut mult mai bine si mai exhaustiv de altii mai in tema ca mine. Ei bine, mi s-a intamplat TEST POINT vineri seara!

Daca dati un scroll putin mai jos pe pagina o sa vedeti postul prin care laudam initiativa celor care au luat hala cu pricina si s-au gandit sa o transforme in scena de club alternativ. La finalul acestui post recomandam calduros tuturor cititorilor sa se mobilizeze si sa vina la eveniment. La fel au facut-o si multe alte bloguri, mult mai citite ca lifesux (cum ar fi bukresh sau feeder). La aceste “chemari” virtuale s-a mai adaugat si e-flyerul futurist (care a aparut si in 24-Fun), toate acestea, imbinandu-se perfect si cu word of mouth-ul de rigoare, avand ca efect o audienta peste asteptari la fata locului.

OK, si acum sa vorbim de loc in sine. O hala industriala suna cool nu? Pai suna cool deoarece chiar este cool! Un spatiu semi-prabusit, cu mai multe incaperi, cu scena plasata dupa un gard de sarma impletita, cu proiectii pe fundal si cu intrarea printr-un gang putin mai ingust decat un lift. Va mai amintiti de videoclipul ala al lui Prodigy? Cam asta era senzatia la intrare.

Acum, povestea poate fi spusa si din alt unghi, unghi din care s-ar vedea mai ales fumul ingrozitor (nici un geam, nici o aerisire), igrasia de pe pereti (care avea un talent desavarsit de a se lipi pe cele mai trendy cool tzoale), sonorizarea care a tinut sa isi faca aparitia de abia pe la 1 noaptea, berea calda (culmea!) si asa mai departe.

Impresia initiala de “oh my god!” a fost intarita si de impresiile altor persoane pe care le-am intalnit, toti injurand oarecum printre dinti idea pe care au avut-o, de a-si petrece seara in aceasta ghena sinistra. Dar stiti care era culmea? Desi aproape toti carcoteau din toate pozitiile, de la tavalit pe niste beanie bags pana la rezemat pe igrasie, nici unul nu pleca acasa! Si asta in conditiile in care nu se auzea nici o muzica, nimic. Probabil ca intuitia le spunea ca seara mai merita o sansa inainte de a fi declarata totally fucked.

Si aceasta sansa s-a numit Bumbapa! Acesti baieti din Ocna Mures au reusit, cu ritmurile lor funky electro sa scoata fumul din hala, sa faca invizibila igrasia de pe pereti, sa stearga cu buretele alea 3 ore de stat in piua de sunet si sa-I salveze de la linsaj (exagerez, dar nu foarte tare) pe organizatori.

Ce nu au reusit totusi cei de la Bumbapa a fost rezolvarea problemei budelor, care, in ciuda asigurarilor date de organizatori inainte de eveniment, tot ecologice au ramas. Foarte ecologice, considerand ca in timp ce te desparteai de berea bauta mai devreme vedeai stelele, te ploua usor, vantul iti adia prin locuri in general acoperite iar noroiul autentic isi facea loc pe convershii tai.”

Vlad Nanca:
“Ceea ce ar fi trebuit sa se intample cu mult timp in urma in Bucuresti s-a intamplat pentru prima oara abea weekendul trecut – in fine o fost hala industriala se transforma in locatie de concerte / party-uri. Asta se intanpla in Timisoara acum 10 ani si cum mult mult timp inainte in zeci de orase din toata lumea. De-aia mi se parea exagerat cand oamenii se plangeau ca inceperea zilei de vineri a intarziat. Totusi dupa o ora si jumatat in care am asteptat sa se instaleze sunetul dupa inc-o ora si jumatate de probe deja incepusem sa ma enervez si eu….

Un party mult asteptat in final rasuflat
Am avut ocazia sa vizitez locatia de doua ori inainte de ‘deschidere’ si trebuie sa va spun ca s-a lucrat mult la amenajare – diferenta intre ce am vazut prima opara si cum arata vineri era imensa. La un momentdat Vineri insa parea totul mult prea autentic – vopseaua albastra de pe pereti (aplicata de unii de la mediapro cica) transforma totul intr-un decor de film sau de computergame total. Mai naspa era ca in realitate cand te atingi de zid si se ia vopseaua pe haine nu mai e atat de amuzant. Iar daca organizatorii s-ar fi concentrat pe terminat lucrarea cu toaletele si nu pe vopsit ar fi fost si mai bine.
Am ajuns acolo si ca mai toata lumea am avut senzatia ca sunt intr-un film. Simteam ca traiesc povestea tinerilor din occident in anii 90 cand se faceau rave-uri. Am ajuns o data cu instalatia de sunet ceea ce mi se parea destul de cool… Dupa cateva ore bune de asteptat a inceput si muzica. Asteptam de la Bumbapa un show de o ora in care sa convinga pe toti de-acolo ca sunt buni si dup-aia sa-l lase pe Matze sa il iubim si pe el putin si pe Gojira sa ne faca sa dansam pana nu mai putem. Din pacate Bumbapa au uitat ca sunt intr-o sala ceva mai mare si nici nu si-au dat seama ca ce vedeau ei in fata nu avea nici o legatura cu ce era la 10 metri mai in spate: lumea se plictisea pentru ca nu auzea ce se intampla, vezicile aproape de explozie si mult mult fum. [Asta cu fumul totusi se poate rezolva intr-un singur fel – sa nu se ma mai fumeze inauntru] Bumbapa si-au facut treaba bine (in conditiile in care sunetul oricum nu i-a ajutat prea mult) dar au exagerat intinzadu-se muuuuuult peste cat era de fapt nevoie. Din pacate la ora 03.30 ei inca nu terminaseara si nu mai actuase nimeni in afara de ei. O formatie trebuie sa se ghideze dupa tot publicul nu doar dupa cei 10 oameni din fata lor si mai ales sa respecte artistii care urmeaza sa intre in continuare. [Altfel excelenta folosirea vocii basistului la unele piese chestie care sper sa se intample mai des]. Dupa (prea) multe ore de Bumbapa si alte 20 de minute de proba a intrat Matze insa erau probleme mari de sunet – se auzea prost si incet. Atunci si pe mine oboseala, vezica, frigul si chiar nervii m-au doborat.
Dez(organizare) ingrozitoare
Ca simplu consumator indiferent unde mergi speri ca acolo unde platesti 100.000 intrare sa si primesti ceva in schimb. Sa fi fost vreo 4-500 de oameni vineri seara (nu exagerez) plini de speranta ca in fine s-a gasit locul de mult visat. Insa ceea ce era acolo i-a lovit din start pe unii si cu timpul pe restul. Nu e normal ca primul act dintr-o seara in care si asa s-a intarziat sa se prelungeasca atat de mult incat pana la terminarea concertuluilor sa plece 90% din public.
Nu e normal sa platesti bani si sa n-ai unde sa faci pipi. Nu e normal sa asisti la instalare si la probe de sunet de 90 + 90 de minute, nu e mormal sa te sprijini de zid si sa te murdaresti de vopsea. Toate astea sunt insa chestii care pana la urma pot fi acceptate daca party-ul e ok. Auzisem ca organzatorii serii de vineri au mai facut niste petreceri cu probleme, speram insa ca ‘transferul’ la hala de pe 11iunie sa fie de bun augur.
Personal sunt inca entuziasmat de existenta halei si de potentialul ei insa mi se pare ca pentru multi dintre cei care au fost acolo vineri a fost destul de dezamagitor. Cred totusi ca lucrurile se pot schimba in bine – macar daca se rezolva definitiv treaba cu toaletele si tot e bine. Va fi greu insa sa convingi oamenii sa revina acolo dupa semiesecul de vineri seara. Sper totusi ca idea de productii culturale in spatii abandonate nu va fi compromisa si ca vom avea parte si de experiente si experimente mai bune.”

TRG:
“vineri nu am ajuns, iar sambata cand trebuia sa pun, pe la ora 4, nu mai era
nimeni 🙂 nici locatia nu e foarte inspiring. in schimb la tralala sambata a
fost foarte select :D”

Mircea Nanca:
“eu zic ca e foarte bine ca s-a intimplat. sigur ca toata lumea o sa se lege de faptul ca s-a intirziat foarte mult cu montatul sculelor si cu probele de sunet – o sa zic si eu, dar asa e la inceput si greselile se intimpla o data, dupa care lumea invata.

bumbapa – mai slab decit in underworld sau expirat unde i-am vazut prima data – de unde ma intreb daca nu cumva sunt “condamnati” sa ramana o trupa de cluburi mici. nu comentez lungimea set-ului…

dupa bumbapa era deja aproape ora 4 dimineata, asa ca au plecat multi din cei care au rezistat pina atunci. pacat, pentru ca matze nu a mai bagat de multisor, iar gojira a facut cel mai bun set al lui de pina acum (dupa propriile declaratii).

pe scurt, daca suntem ingaduitori si trecem cu vederea intirzierile, lipsa budei si smacul albastru de pe pereti si de pe multe haine si reusim sa vizualizam potentialul locului, e de bine. e de foarte bine.

supces la baietii care se ocupa.”

Oana Felipov:
“stiau ei de ce au zis test,
de ce altfel au chemat lumea la 10 cand muzicile au inceput sa se auda la 1? si ca sa fie treaba buna au mai adaugat niste aer irespirabil si ceva frig plus niste praf albastru care era peste tot. au fost dragutzi sa ofere niste perne ca sa aiba lumea unde sa astepte for the event.
locatia e misto si totusi a meritat sa raman pana la 3 cand au pus matze&kavdanska.
dar s-a mai intamplat ceva a doua zi? ca multa lume a plekat inainte de bumbapa si nu cred ca au venit sambata.”

Matze:
“Testpoint a fost un eveniment facut rpd, pripit.
organizatorii s-au straduit. peste puteri. au incercat.

am si eu experientza organizarii unor evenimente, nu foarte vasta.. da’ suficienta cat sa-mi permit sa zic 2 opinii
ei s-au hotarat sa inceapa organizarea acestui eveniment gandindu-se probabil ca se vor aranja pe parcurs.. s-au gandit ca daca apare ceva.. ne descurcam noi… heeey ruup. asa un fel de gandire entuziasta si energizatoare de incepator naiv.. desi ei nu sunt chiar incepatori..

am fost avertizat de colegi ca sa am grija.. ca organizatorii nu-s foarte abili. si mi-au enumerat cateva celebre gherle ale lor de anul trecut.
totusi m-am dus. am lucrat niste chestii in ultimul timp, sunet vs. vizual [mika] cu ideie si concept si cu repetitii si interes/tenacitate/munca si simteam nevoia sa le ‘test’-ez intrun spatiu real.. cu oameni cu urechi deschise..

ne vom sacrifica. si-au zis. si s-au sacrificat.. [organizatorii]
am fost acolo inainte de ‘spectacol’. stateau in frig catzaratzi pe ziduri si faceau treaba unor muncitori profesionisti.. munca de jos..
mi s-a parut respectabil..
un sacrificiu asumat. am crezut. foarte tare, mi-zm zis.

doar ca imensitatea problemelor, si incapacitatea de a le prevedea si apoi stapani, iMPOTENTZA organizarii a facut ca sacrificiul sa nu mai fie asumat ci sa fie pasat.
pe:

*public. [toaletele n-au fost Shocked , peretzii erau umezi de o culoare calda.. luabila pe haine.. (ma intreb la ce au mai folosit stampilele de pe mana.. oricum eram toti albastri se vede clar si azi pe anumite parti ale gecii mele ca am fost la testpoint..)]
*lucratorii de audio/vizuali. uneori rasfatzati cu termenul “artistii” [proiectoarele au fost puse prost cu imaginea obturata de veioze, programul nu s-a respectat, sunetul facut de tipi care nu aud, nu cabluri, nu surse, nu posibilitati, desi promisiunile sunau altfel]
————————————————————–
sa ne vedem la un eveniment organizat bine.. ”

9 thoughts on “Impresii TEST”

  1. trg un batranel care isi cauta tineretea printre platane.. fiind un tip fragil el refuza sa puna muzica cand se face pogo.. dasta nui place lui treaba asta cu testpoint :)) muzica nu are varsta sex culoare.. pogoul doare :))

  2. sergei // sergei&koshimin SKVJS

    fenomenul numit DJing in mare parte nu se rezuma la muzica mixata extraordinar de perfect cu nu stiu eu ce fel de piese neauzite sau megacunoscute ci mai include si o prezenta scenica din partea DJ ului, ma refer la felul cum interactioneaza cu fanii lui , sau cum vrei sa ii denumesti pe ascultatori, la prezenta scenica s i toate cele auxiliare.Te ai intrebat vreodata dece toata lumea sta cu fata la DJ si aproape de el ? de ce mai evolueaza pe o scena ? si nu cred ca noua tuturor carora ne place gicu nu cred ca din cauza “look ului” sau exotic !!! dar in fine cred ca legatura acestei discutii despre Gojira e faptul ca el a facut un set f tare vineri la test point, dar pacat ca nu ati fost mai multi sa il auziti! si daca ar fi intrat pe la un 2 sau un 3 cand inca lumea astepta ceva ar fi fost foarte tare, dar ramane pe data viitoare !!!

  3. sergei // sergei&koshimin SKVJS

    va zic eu ca au fost Electric Bro si Vasile in Embryo plus concertul GlidQ live, deci hai sa nu “ardem gazul” degeaba !

  4. as vrea sa intreb si eu eruditii “scenei” ce are gojira in plus decat alti dj anonimi, exceptand look-ul “exotic”? ‘te-ne-am pe el de PR de dambovita.

  5. DEX-ul spune:

    SELÉCT, -Ă, selecţi, -te, adj. Ales, deosebit, distins. – Din fr. sélect, engl. select.

    SELÉC//T ~tă (~ţi, ~te) livr. Care se distinge prin calităţi deosebite; ales. /< fr. select cred ca puteti extrapola de aici si dvs

Leave a reply (we review all comments)