Tzara și Lenin jucând șah: aniversarea a două revoluții culturale

  • by
Daniel-Brici-Tzara-Lenin-Play-Chess-2016-mixed-media-on-paper-190x160-cm

Tzara și Lenin jucând șah: aniversarea a două revoluții culturale

Dada & Revoluția Bolșevică: Aniversarea a două revoluții culturale”, expoziție la Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2017

„Globalizarea populismului în cultură”, discuție în cadrul Școlii de Vară Astra de la Râșnov

Expoziția este prezentată în cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov (FFIR), 28 iulie – 6 august 2017. În cadrul acesteia se va desfășura conferința „Globalizarea populismului”, pe 2 august. Expoziția și conferința sunt organizate de FFIR și Nasui Collection & Gallery, partener Modernism.ro

Expoziție: „Dada & Revoluția Bolșevică: Aniversarea a două revoluții culturale”

29 iulie – 6 august 2017

În timpul Primului Război Mondial, acum 100 de ani, doi oameni se întâlneau în Zurich să joace șah și să aprindă focul unor viitoare revoluții. Într-o complexă relație, Primul Război Mondial stă la baza celor două revoluții: Revoluția Dada – pentru că Zurich devenise orașul de refugiu al artiștilor din calea războiului și Revoluția Bolșevică – care avea loc în timp ce armata țarului Nicolae al II-lea era plecată pe front.

Artistul contemporan Daniel Brici alcătuiește o compoziție alegorică istorică pornind de la celebra partidă de șah dintre Tristan Tzara și V. I. Lenin. Cele două lumi reprezentate prin cei doi fermenți revoluționari se ciocnesc în planul superior al imaginii într-o stilistică asemănătoare cu cea a tehnicii colajului. Partea inferioară a imaginii este realizată în expresia artistică a realismului socialist. Pictura lui Daniel Brici oferă, ca orice perspectivă istorică, mai multe fire narative, care, după caz, pot fi continuate imaginativ prin completarea spațiilor albe ale lucrării.

Expoziția „Dada & Revoluția Bolșevică: Aniversarea a două revoluții culturale” este compusă din seria de studii pregătitoare și lucrarea de dimensiuni impunătoare de 160×190 cm.

Paralela neașteptată a celor două revoluții aniversate centenar este amplificată și de dimensiunea de globalizare a populismului prin Dadaglobe (antologia ambițioasă a dadaiștilor, începută în 1921) și prin dezideratul-lozincă „Proletari din toate țările uniți-vă!”

 

Discuție: „Globalizarea populismului în cultură”, în cadrul Școlii de Vară Astra de la Râșnov

Miercuri 2 august, ora 16.00, Cinematograful „Amza Pellea”, Râşnov

Str. Mihai Viteazu, 505400, Râșnov

Panel: Andreea Grecu, expert cultural, Andreea Lazea, lector universitar la Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara, Corina Șuteu, expert cultural, Pierre-Henri Deleau, director al Festivalului Internațional de Film Pessac și Sabin Adrian Luca, managerul Muzeului Național Brukenthal.

Moderator: Cosmin Nasui

 

Vizitând istoria secolului XX ca pe un construct narativ al națiunilor, statelor, societății și comunității putem descoperi frecvent cele două filtre ale globalizării și populismului (desigur, acestea por fi regăsite ca origini istorice sub alte forme și denumiri încă din Antichitatea Imperiului Roman).

Poate cea mai importantă mutație a artei secolului XX, înafara celor stilistice, este schimbarea beneficiarului: de la elite la popor. Acest lucru a fost folosit de toate regimurile politice prin puterea amplificării în rețele globale pentru activarea maselor populare.

În perspectiva răsturnată a micro-istoriilor secolului XX, am ales ca stop-cadru partida de șah dintre Tzara și Lenin, ca motiv simbolic al aniversării centenarelor Revoluției Dada din 1916 și Revoluției Bolșevice 1917. Cei doi indivizi care jucau șah în 1916 la Zurich au devenit simboluri revoluționare de dimensiuni epice, globale și au generat iconografii și bibliografii care, paradoxal, au puține în comun, însă s-au servit ambele de globalizarea populismului. Revoluția Dada a elitelor, a devenit Dadaglobe în 1921, portavoce care-și impunea stilistica anarhică global. Revoluția Bolșevică revendica o nouă ordine globală prin puterea clasei muncitoare, internaționalizată sub sloganul „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Cele două experimente politice și culturale au căpătat, prin dimensiunea populismului, scara globalizării, fiind încă revendicate de forme culturale actuale în prezent.

În cadrul dezbaterii „Globalizarea culturii” de la Şcoala de Vară Astra a Festivalului de Film și Istorii Râșnov, vom urmări aceste legături strânse între formele culturale ale populismului și revoluții, între fenomenele de globalizare și colonialismele artistice ale secolului XX în spațiul românesc.

Vorbitori:

Între 1999-2004 şi respectiv din iulie 2009 şi până în prezent, Andreea Grecu lucrează în sectorul nonguvernamental pentru asociații culturale şi uniuni profesionale din domeniul teatrului, dansului contemporan, educaţiei creative şi politicilor culturale (Teatrul Act, EcumEst, UNITER, Proiect DCM, Persona, Formare Culturală). Expert cultural – membru evaluator în comisia de Mobilitate culturală pentru programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, preşedinte al comisiei de experţi evaluatori pentru linia de finanţare „Fondul Cultural Naţional 2005” – comisii create pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor în 2005. Primul director al Administrației Fondului Cultural Național, finanţator naţional pentru proiecte culturale şi editoriale (septembrie 2005 – iulie 2009). Membru fondator al Asociaţiei Operatorilor Culturali din România, expert AOCR, 2012.

Licențiată în filosofie a Universității din București și doctor în antropologie și sociologie a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București și a Universității din Bordeaux, Andreea Lazea este lector universitar la Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă cursuri de antropologie, patrimoniu și estetică. Temele sale de cercetare includ patrimoniul material, patrimonializarea și arta publică. Printre publicațiile sale recente se numără ”Evolution of ’cultural heritage’ and ’historical monument’ in Romania”, în Vasile Docea (coord.), Paths to Belonging. Constructing Local Identity in Banat by Means of Monuments, Cultural Heritage and Historiography, Baden-Baden, Nomos, 2016; Arts, Society and Politics in (Post) Socialism(coord.), Timișoara, Ed. Universității de Vest, 2015; ”Etudier la patrimonialisation en Roumanie: principaux enjeux et défis”, în Rodica Zane, Philippe Claret (coord.), Les sciences humaines et sociales dans le sociétés en transition. Recueil d’études en hommage à Pierre Bidart, Ed. Universității din București, 2015; ”Public Art in Post-Socialist Romania. The Cases of Bucharest and Timisoara”, în Zivot Umjetnosti, 94, 2014; ”Memory and uses of an iconic building – the People’s House from Bucharest”, în Martha Rabikowska (coord.), The Everyday of Memory. Between Communism and Post-Communism, Peter Lang, 2013; ”Pentru o abordare antropologică a patrimoniului și patrimonializării. Perspective asupra monumentelor istorice în România”, Iași, Ed. Lumen, 2012.

Corina Șuteu este expert și trainer în management cultural, politici culturale europene și cooperare culturală și autor a numeroase studii, articole și o carte pe aceste teme. Este președinte al Asociației Film ETC. și al Festivalului de film Making Waves de la New York. În 2016 a fost Ministru al Culturii. Între 2006-2012 a fost director al Institutului Cultural Român din New York. În perioada 1991 – 1993 a fost director al Uniunii Teatrale din România și ulterior director al „Theatrum Mundi”. Între 1995-2001 a fost director al Mastere Specialisee Europeen en Management des entreprises culturelles (Dijon, Franța). A inițiat şi implementat programul de Masterat ECUMEST pentru Europa Centrală şi de Est în 1995 şi a înființat Asociația ECUMEST. A co-inițiat programul Policies for Culture, în colaborare cu European Cultural Foundation, Amsterdam, în 2000. Corina Șuteu a fost președinte al Forumului Rețelelor Europene și membră în comitetul de conducere al IETM – Informal European Theatre Meeting, al ENCATC – European Network of Cultural Administration Training Centers.

Sabin Luca (născut în 1959, Beiuş, judeţul Bihor) este istoric, arheolog, director al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, profesor doctor universitar în cadrul Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Producătorul Pierre Henri Deleau este fondatorul secţiunii Quinzaine des Réalisateurs Cannes. A fost selecţioner al Festivalului ȋn perioada 1969 – 1998. În prezent este directorul Festivalului filmului istoric din Pessac. Festival International du Film d’Histoire de Pessac a fost fondat ȋn 1990 şi a devenit un reper în agenda culturală a Franței ultimelor decenii, abordând problematici de actualitate care generează o nouă perspectivă asupra receptării istoriei în rândul publicului. Din 2016, Pierre-Henri Deleau face parte din echipa de selecție a proiecțiilor prezentate publicului românesc la Râșnov.

Moderator:

Cosmin Nasui este curator, critic de artă, manager cultural, evaluator artă contemporană. Are experiență curatorială și de critică de artă de 17 ani.  Este fondator al celei mai largi platforme online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești Modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection & gallery, care expune, reprezintă și promovează în țară și străinătate o selecție atentă de artiști contemporani români, în contexte naționale și internaționale favorabile. Este senior curator al platformei PostModernism Museum. Este autor de cărți de sinteză și portofoliu.

Tags:

Leave a reply (we review all comments)