Vernisaj Matei Bejenaru – Pașii, Cuvintele și Obișnuitul @ Galeria Anca Poterașu

Vernisaj Matei Bejenaru - Pașii, Cuvintele și Obișnuitul

Vernisaj Matei Bejenaru – Pașii, Cuvintele și Obișnuitul @ Galeria Anca Poterașu
12 Februarie, 18:00-21:30

[for English, scroll down]

Galeria Anca Poterașu are plăcerea să vă invite vineri, 12 Februarie, incepând cu ora 18.00 la vernisajul expoziției – Paşii, cuvintele şi obişnuitul, semnată de artistul Matei Bejenaru, curator Anca Verona Mihuleț.

Fizica şi neurofiziologia ne învaţă că pentru a ne apropia de adevărata structură a naturii, avem nevoie de claritatea privirii; ochiul este perceput ca parte a creierului, un transmiţător valid al informaţiei vizuale. Viziunea, fie că o percepem simplu, ca procesualitate a vederii, fie că o percepem într-un câmp expansiv, ca şi capacitate de a trece dincolo de limitarea fizică şi de a pătrunde într-un spaţiu non-liniar, are un rol esenţial în procesele de gândire şi cunoaştere.

Transmiterea şi explicarea informaţiei vizuale sunt parte dintr-un mecanism complex care încorporează un sistem format din imagini, statice şi în mişcare, sunete, recuperarea memoriei şi condiţionalitatea mediului înconjurător. Paul Virilio, în capitolul „Efracţia morfologică” din cartea Spaţiul critic, meditează asupra constituirii imaginii, realizând conexiuni neaşteptate între lumină, transparenţă, viteză şi formarea percepţiilor vizuale. Pentru Virilio, „ profunzimea timpului este înlocuită de profunzimea câmpului spaţiului sensibil”, el punând un semn de egalitate între lumină şi spaţiu per se. Este o afirmaţie curajoasă, dar în acelaşi timp bine argumentată, în contextul în care, indiferent de planurile pe care le abordează (fizic, mediatic, moral, de observator sau de complice) se întorce mereu la coerenţa aproape nebănuită a luminii.

În ultimii ani, Matei Bejenaru a documentat o serie de instituţii care urmau să se închidă, să dispară sau să fie regândite, surprinzând momentul sublim în care obiectele sau mecanismele o dată funcţionale şi producătoare de posibilităţi erau acoperite în aşteptarea noii lor istorii. Faţă în faţă cu determinismul istoriilor regionale, Matei Bejenaru fortifică înţelegerea asupra acelor locuri supuse regimului schimbării, lente sau accelerate. La intersecţia dintre diferitele spaţii critice, lumina triumfală din deşertul Negev se întâlneşte cu lumina care se stinge din Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi; acel punct de intersecţie între reprezentarea vizuală, spaţiul critic şi lumină reprezintă tocmai punctul de formare al imaginii abstracte.

În expoziţia Paşii, cuvintele şi obişnuitul, Bejenaru reuneşte câteva din metodele de lucru pe care le-a reiterat în ultimii ani – marşul de gândire, însoţit de filmare, documentare fotografică şi înregistrare audio, alături de oferirea de sarcini artistice – de această dată, provocarea criticului literar Doris Mironescu pentru a scrie împreună o poezie despre abstractizarea imaginii şi despre obişnuinţa luminii. Atunci când a pornit în marşul de gândire, artistul însuşi şi-a dat sarcina de a descoperi un mod de abstractizare a cadrelor pe care le vede şi le consemnează – un exerciţiu de viziune, dar şi de memorie care se concretizează în studio, când recursul la lumină şi la tehnică redimensionează realul.
Paşii devin puncte, cuvintele se transformă în interfeţe, iar obişnuitul se înconjoară de suspans şi progresează în hiper-spaţiu.

Matei Bejenaru (1963) este un artist vizual care trăieşte şi activează la Iaşi, unde predă fotografie şi video art la Universitatea de Arte „George Enescu”. În proiectele sale, prin fotografie, video-uri, performance-uri şi instalaţii intermediale, analizează felul în care modurile de producţie economică, cunoaşterea tehnologică, mentalităţile şi stilurile de viaţă ale oamenilor s-au schimbat în ţările post-comuniste în ultimele două decenii. Imigraţia muncitorilor români în Vest a fost analizată în proiectele artistice Ghid de călătorie şi Maersk Dubai, selectate pentru diferite expoziţii internaţionale, precum cele de la Tate Modern, Level 2 Gallery din Londra în 2007, Bienala de la Taipei în 2008.
Proiectul său experimental de muzică corală, Cântece pentru un viitor mai bun, început în anul 2010, a fost prezentat la The Drawing Room şi Tate Modern la Londra, Western Front la Vancouver, Kuenstlerhaus Buchsenhausen Innsbruck, Laakteater Haga. Cel mai recent episod din acest proiect, Oda Materiei, a fost expus la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti şi la Bienala Timişoara Art Encounters.

[en]

Anca Poterașu Gallery is delighted to invite you Friday, the 12th of February, 6 PM, to the opening of Matei Bejenaru’s exhibition The Steps, the Words and the Usual, curated by Anca Mihuleț.

Physics and neurophysiology teaches us that in order to come closer to the real structure of nature, we need the clarity of the sight; the eye is conceived as part of the brain, a valid transmitter of the visual information. The vision, whether we perceive it in a simple manner, part of the procesuality of sight, whether we perceive it in an expanded field, as a capacity to go beyond the physical limitation and to penetrate a non-linear space, has an essential role in the thinking and knowledge processes.
The transmission and the explanation of the visual information are pieces of a complex mechanism that incorporates a system formed of images, static and in motion, sounds, the recovery of memory and the conditionality of the surrounding environment. Paul Virilio, in the chapter “The Morphological Irruption” from the book Lost Dimension, meditates upon the constitution of the image, realising unexpected connections between light, transparency, speed and the formation of visual perceptions. For Virilio, the profoundness of time is replaced by the profoundness of the field described by the sensitive space; in his demonstration, the thinker equalizes light and space per se. It is a courageous statement, but in the same time argumentatively strong, in the context in which, no matter what stratum he approached (physical, media, moral, of observer or of accomplice) he always returns to the almost unsuspected coherence of light.

In the last years, Matei Bejenaru has documented the evolution of a series of institutions that were about to close, to disappear or to be reconfigured, surprising the sublime moment in which objects and mechanisms that were once functional or producing possibility had been covered in plastic while waiting for their future history. Facing the determinism of regional histories, Matei Bejenaru fortifies the understanding towards places subjected to the regime of change, slow or accelerated. At the crossing between different critical spaces, the triumphal light from the Negev Desert meets the light that goes off from the Natural History Museum in Iaşi; this point of intersection between visual representation, critical space and light represents the formation point of the abstract image.

In the exhibition The Steps, the Words and the Usual, Bejenaru reunites several of the working methods he reiterated in the last years – the thinking march, accompanied by film shooting, photo-documentation and audio recording, together with appointing tasks – this time, he has provoked the literary critic Doris Mironescu to write a poem about the abstraction of the image and the usage of light. The moment he started the thinking march, the artist gave himself the task to discover a way of abstracting the frames he sees and records – a vision and memory exercise that materializes in the studio, when the recourse to light and technology redimensions the real.
The steps become words, the words are being transformed into interfaces, and the usual is being surrounded by suspense and progresses into hyper-space.

Matei Bejenaru (1963) is a visual artist that lives and works in Iaşi, where he teaches photography and video art at the “George Enescu” University of Arts. In his projects, through photography, video, performance and inter-media installations, he analyzes how the ways of economic production, technological knowledge, mentalities and lifestyles have changed in the last two decades in the post-communist countries. The Romanian workers’ immigration towards the West was analyzed in his artistic projects Travel Guide and Maersk Dubai, selected for various international exhibitions, like the ones in Tate Modern, Level 2 Gallery in London in 2007, The Taipei Biennial in 2008.
His choral music experimental project, started in 2010, Songs for a Better Future, was presented at The Drawing Room and Tate Modern in London, Western Front la Vancouver, Kuenstlerhaus Buchsenhausen Innsbruck, Laakteater Haga. The most recent episode of this project, Ode of the Matter, was exhibited at The National Museum of Contemporary Museum in Bucharest and at the Art Encounters Biennial in Timişoara.

Leave a reply (we review all comments)