Interviu cu iZZY iZVNE - Un-hidden Bucharest • feeder.ro

[read in EN]

iZZY iZVNE, câștigătoarea Open Call-ului Un-hidden Bucharest II, ne vorbește despre pasiunea sa pentru graffiti și cum a dezvoltat un stil unic – Space Calligraphy, despre experiența sa desenând Bucureștiul și ceea ce îi place cu privire la arta stradală din România și Moldova. Rămâneți alături de noi pe măsură ce ne urează bunvenit în uimitorul său univers artistic.

f: Salut, iZZY, să începem cu o scurtă trecere în revistă a anului trecut – ai participat la Meeting of Styles în Germania, ai desenat cel mai mare mural de până acum în Emiratele Arabe Unite, ne-ai vizitat în București și ai încheiat recent prima lucrare de street art ce are la bază stilul tău actual, în orașul natal, Chișinău. Ce ai învățat în 2018 și care sunt rezoluțiile tale pentru 2019?

iZZY iZVNE: Bună, dragilor. Nici nu mi-am dat seama cum a trecut acest an, a fost plin de surprize.

Fac graffiti de 7 ani deja, iar în tot acest timp cel mai mare obiectiv al meu a fost să îmi găsesc un stil deosebit, pe care să-l pot arăta lumii. Cu un an în urmă, în 2017, a venit pur și simplu, îmi imaginasem că se va întâmpla într-o cu totul altă direcție. Nu m-am gândit că voi fi atât de fascinată de caligrafie. De fapt, stilul meu s-a format în două săptămâni. Din acel moment mă simt de neoprit, deoarece știu acum ce încercam să găsesc în toți acești ani și ce pot să arăt.

2018 mi-a oferit încredere în sine și mi-a demonstrat că toate visele mele pot deveni realitate. Nu știu cum au venit aceste proiecte în viața mea, se pare că așteptau momentul potrivit. Și le simt ca niște pași mici spre a-mi atinge obiectivele. A fost un an cu adevărat extraordinar și mi-a dat mai mult decât ce așteptăm.

Nu pot spune prea multe despre anul ce urmează, nu-mi place să deschid cortina înainte de timpul potrivit, dar se anunță și mai interesant.

f: Pe pagina de Facebook scriai recent despre artiștii care câștigă bani din munca lor. Ce simți cu privire la piața de artă în momentul de față? Este dificil să rămâi fidelă propriei voci artistice, propriilor convingeri și a ceea ce este „născut dinăuntru”, cum spui tu, și, totodată, să reușești să fii artist full-time?

iZZY iZVNE: Da. Mă gândesc la asta tot timpul. De când m-am alăturat mișcării graffiti, și eu am câștigat bani din diferite proiecte. Desigur, nimeni nu are nevoie de graffiti, oamenii au tendința să ceară lucruri banale – flori, desene animate, natură etc. Pentru mine a fost un câștig material binevenit, mai ales în comparație cu salariile din Moldova, dar mereu m-a afectat ca artist. 50% dintre aceste proiecte la cerere nu erau ceea ce voiam eu să desenez, deși erau bine plătite. Nu am vrut să mă opresc în acest punct, cu toate că mulți artiști sunt fericiți aici și continuă să facă asta toată viața lor.

Din momentul în care mi-am descoperit propriul stil, am decis că este singura mea cale, singurul lucru pe care vreau să-l fac și direcția în care vreau să mă dezvolt. Nu mai vreau să-mi pierd timpul cu flori și desene animate. A fost un risc pentru mine, nu știam dacă voi reuși să rămân pe linia de plutire cu o asemenea idee, nu eram sigură dacă voi avea suficienți clienți, mai ales într-o țară ca Moldova, unde oamenii nu sunt pregătiți nici pentru cele mai simple forme de street art, ce să mai zic de găuri negre, care merg spre întuneric? Întotdeauna există ispite, dar banii n-au fost niciodată un scop.

În graffiti pot avea o minte luminată și o inimă curată, fără obiective comerciale, și vreau să rămân sinceră în primul rând cu mine însămi.

f: Într-un interviu de acum câțiva ani, spuneai că satisfacția cea mai mare vine atunci când, ca artist de graffiti, îți scrii numele pe un perete nou, că e ca și cum te-ai redescoperi pe tine. Este la fel în ceea ce privește forma curentă de exprimare artistică – Space Calligraphy? Ce îți place cel mai mult la artistul care ești astăzi?

iZZY iZVNE: Da, în totalitate! Stilul meu e ca și copilul meu. Doar al meu și al nimănui altcuiva. Știu că în lume nu e niciun alt artist care l-a atins și asta mă face mă simt euforic. Sunt cea mai fericită din lume când stau în fața muralelor mele, plină de vopsea, obosită, înfometată, dar mulțumită. Cred că doar Vanea (soțul și ajutorul meu) știe ce nebunie simt despre toate astea. Uneori spune că mă poate ucide, dar ce mi se întâmplă în timpul procesului de creație este magia vieții mele și mi-e teamă să o pierd.

Știți cu toții acea emoție, când te îndrăgostești de o altă persoană… Eu simt asta de fiecare dată, în preajma fiecărui perete ♥.

f: Povestește-ne despre cum ai trecut de la graffiti la Space Calligraphy, recurgând uneori și la combinarea formelor figurative cu caligrafia, ca în cazul muralului pentru vinăria ATU. Vei continua să te concentrezi pe caligrafie sau să ne așteptăm la noi experimente în curând?

iZZY iZVNE: Cosmosul și universul sunt subiect principal în lucrările mele. Înainte de caligrafie doar asta preferam să desenez (exemplu: vinăria ATU). Poate acesta e și motivul pentru care caligrafia mea 3D seamănă uneori cu un alt univers. Știu că voi continua să dezvolt acest stil și să lucrez în această direcție, știu deja care e direcția, însă mai am nevoie de timp până să o împărtășesc lumii.

f: Când ai decis prima dată că vei fi artist și, pentru că îți cunoaștem pasiunea pentru rap, ce te-a făcut să alegi street art-ul în locul muzicii?

iZZY iZVNE: Da, asta-i povestea mea. Dragostea mea pentru cultura hip-hop a rezultat din rap. În 2009 am început să cânt și am crezut că acesta va fi parcursul meu în viață. Am lansat un album și 6 clipuri, eram destul de cunoscută printre rapperi. La momentul respectiv voiam să încerc orice avea legătură cu hip-hop, am încercat chiar și breaking. Când am descoperit graffiti în 2011, nu mi-am imaginat că va fi pe termen lung. M-am îndrăgostit de spray, de cum acoperă vopseaua suprafața peretelui, cum arată peretele apoi, de atmosfera liniilor de tren, era destul de romantică. M-am îndreptat spre graffiti în cel mai nefavorabil moment posibil. Eram o studentă săracă, lucram ca ospătăriță, închiriasem o cameră într-un apartament plin de gândaci. Nici nu mai știu de unde am făcut rost de bani pentru un hobby atât de costisitor. A fost magic.

f: Ai călătorit în multe locuri. Ce te încântă atunci când desenezi într-o țară nouă? Ce te influențează cel mai mult când decizi ce lucrare se potrivește în acest loc nou – istoricul locului, dimensiunile peretelui, primele impresii despre oraș?

iZZY iZVNE: Bineînțeles că e întotdeauna plăcut să simți că un perete dintr-o altă țară are nevoie de stilul tău, poate gândul acesta mă bucură cel mai mult. De obicei, atmosfera din jurul peretelui mă ajută să decid ce voi desena. De aceea am mereu nevoie să văd peretele. Trebuie să existe o chimie între mine și zidul respectiv. Vreau să mă îndrăgostesc de el înainte să mă apuc de lucru.

f: Ce părere ai despre București în comparație cu Chișinău când vine vorba de scena de street art, de atmosferă etc.? Ce-ți place la cele două orașe?

iZZY iZVNE: Bucureștiul e mult mai dezvoltat în materie de graffiti și street art. E dificil să găsești chiar și un perete gol acolo. Moldova, însă, are maxim 5-7 writeri și artiști. Oameni noi se alătură mișcării, dar renunță repede, pentru că e foarte costisitoare. Până anul acesta nici măcar nu aveam magazine cu spray-uri.

Îmi place București deoarece oamenii sunt mai deschiși aici, sunt pregătiți pentru lucruri noi. Îmi place țara mea pentru că știu că eu și generația mea de writeri formăm cultura cu propriile noastre mâini.

f: Cele șase spirale din muralul tău pentru Un-hidden Bucharest sunt o reprezentare caligrafică a poemelor scrise de Ancuța Clim, Alexandra M. Păun și Vasile Leac pentru Teatrul de vară CAPITOL. Cum au devenit poemele lor o sursă de inspirație pentru tine și cum a fost experiența de lucru în București?

iZZY iZVNE: În primul rând, am vrut să scriu în el ceva care să fie conectat la cultura voastră. A fost plăcerea mea să îmi intersectez stilul cu alte forme de artă. Unul dintre poemele care m-au impresionat cel mai mult mi-a fost clar că a fost scris de o persoană profund introvertită, care își găsește inspirația în a fi singură, în liniște, în fiecare rază de lumină. A fost o inspirație și pentru mine de asemenea.

Și! Mereu spun că dacă Dumnezeu există, e un tip cu foarte mult umor negru. Tot ce s-a întâmplat în timpul proiectului este o confirmare. De la început ardea în mine ideea de a desena în București un perete cât mai mare posibil. Uneori, aveam impresia că organizatorii mă urăsc ☺. Și pe parcursul săptămânii în care am desenat peretele, Dumnezeu ne-a pus în fața unor dificultăți neașteptate, să îmi arate că visele mele nu sunt tocmai „zahăr”. Sunt recunoscătoare organizatorilor, care au rezolvat toate problemele și m-au ajutat cu gândirea lor pozitivă. Îmi place să-mi amintesc momentele de atunci, a fost amuzant.

Un-hidden Bucharest street art intervention iZZY iZVNE

f: Așa cum știi, pe harta Un-hidden Bucharest oamenii pot găsi muralul tău și alte lucrări de street art. Dacă ar fi să pictezi un nou mural, unde s-ar situa pe harta Bucureștiului?

iZZY iZVNE: O, da, am un loc preferat acolo. Este pe o stradă din centrul Bucureștiului cu clădiri înalte și verzi. Unele sunt deja desenate de Okudart și Recis. Această stradă ar trebui să fie acoperită de street art.

f: Bucureștiul are acum un loc în cosmosul tău. Imaginează-ți că ai reprezenta orașul într-o lucrare caligrafică sau într-o imagine. Cum ar arăta?

iZZY iZVNE: Nu știu de ce, când am citit întrebarea, mi-am adus aminte de această fotografie.

E doar o mică parte din perete, dar culorile sale simbolizează steagurile României și Moldovei. Iar cele două bile (sau planete) pot fi țările noastre, care nu împărtășesc un trecut prea ușor, dar au ieșit din el spre un viitor mai bun, una după alta.

Pe iZZY o puteți urmări pe Facebook și Instagram.

Acest articol face parte din seria de interviuri Un-hidden Bucharest, publicate săptămânal pe feeder.ro, în care vom sta de vorbă cu artiști locali implicați în street art și graffiti. Vom descoperi împreună universul lor artistic și cum orașul poate fi regenerat prin intervenții artistice în spațiul public.

Fiți cu ochii pe feeder.ro, în fiecare sâmbătă publicăm interviuri noi. Discutăm cu Maria Bălan, John Dot S, Livi Po, J.Ace, KSELEQOQYNQYSHY, Robert Obert, Pisica Pătrată, Skinny Bunny, Primitiv Print, Alexander Blot, Irina Marinescu, Kero, Lost.Optics, Obie Platon, Serebe, Alina Marinescu, Cage, Livia Fălcaru și nu numai.

Interviu de Emilia Cazan

Imagini © feeder.ro & iZZY iZVNE (fotografii ale muralelor sale de @hd.photogrraph, @adhelen, Sid Smith, @liuseandra, @seulvasile)

Proiectul de street art Un-hidden Bucharest este organizat de Save or Cancel, prin feeder.ro, co-finanțat de AFCN. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Organizator: echipa Save or Cancel compusă din Cristina Popa (random) – designer social, editor și manager cultural, și Andrei Racovițan (ubic) – arhitect, editor și manager cultural, alături de public, artiști, colaboratori și parteneri.

Partenerii proiectului: CNDB, Lente, Dizainăr, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Zeppelin, IQads, Urban Collectors, Igloo, Urban things, România Pozitivă, IQool