feeder insider w/ SAINT MACHINE

feeder insider w / SAINT MACHINE [ro]

[read in en]

Marilena Oprescu Singer, cunoscută ca The Reverend Mother sau SAINT MACHINE, este artist multimedia și autoarea unor instalații imersive și participative, care investighează procese biologice, relațiile noastre cu tehnologia sau cu spațiul public. Ne face plăcere să povestim cu Mari despre proiectele FEED ME, ACUM și cea mai recentă instalație, Hybrid Sensorium, expusă în cadrul Ars Electronica 2017.

sens / cavitate / vis

Spațiul public ar putea… fi mai verde.
Dimineața… închid ochii și respir adânc.
Ultima dată când am fost la cinema… am văzut un film cu o strumfiță.
Lumina… vine din noi.
Recent, am citit ceva interesant,… Postcapitalism, Paul Mason.
Dansez… dansuri tribale prin casă cu fiică-mea.
Pe Marte, sigur aș vrea să am cu mine… copacii mei din grădină!
O aplicație pe care o folosesc zilnic… multe, ultima dependență dobândită e Waze.
Am emoții când… greu de spus, am emoții mai tot timpul.
3 artiști care mă inspiră… Bosch, Kahlo, Sonia (fiica mea de șapte ani)

 

Cristina Popa: Bună, Mari, ce mai faci? Între ce proiecte îți împarți timpul acum?

SAINT MACHINE: Lucrez să termin Hybrid Sensorium și în paralel următoarea instalație.

C.P.: Cine este SAINT MACHINE și cum ai descoperit acest personaj în tine?

SAINT MACHINE: am trecut prin câteva, MAA, MA, mă fascinează ideea de spațiu negativ, cavitate, sincopă, sau gol generator de conținut. Pentru mine SAINT MACHINE e o sfidare a fanatismului religios și o ironie la adresa proiecției unui viitor ultra tehnologizat. Am vrut să conțină întreruperea asta de sens și întrebarea: cine este omul în hiatul ăsta?

C.P.: Hybrid Sensorium, produs la Ars Electronica 2017, explorează modul în care simțim corpul în spațiul fizic și distorsiunile senzoriale cauzate atât de medierea tehnologiei, cât și de contactul direct. Ce obiective personale ai pentru această instalație?

SAINT MACHINE: Hybrid Sensorium la Ars Electronica a fost un proiect pilot. Continui să lucrez mai departe la partea de proces a instalației, dezvoltarea unui soft care monitorizează și arhivează comportamentul utilizatorului.

Hybrid Sensorium testează disponibilitatea vizitatorilor de a renunța la nevoile lor biologice în schimbul conținutului digital. La Ars Electronica m-am jucat cu întreruperea ritmului respirației. Ideea e foarte simplă, ca să interacționezi cu instalația trebuie în primul rând să introduci complet capul în capsulă. În interiorul ei o membrană respiră cu tine în timp real. Sunetul intim al respirației tale se aude amplificat în exteriorul instalației, expus public.

În momentul în care decizi să-ți ții respirația, membrana se deschide și îți dezvăluie un cap închis ermetic ce își activează o cavitate unică în care simțurile sunt amestecate. Asta doar atât timp cât nu respiri deloc, la primul expir membrana se închide la loc și revine la ritmul respirației tale. La filmul din interiorul capsulei am lucrat cu artiștii Sergiu Negulici, care a animat 3d desenele mele redând fiecare brush și cu Mitoș Micleușanu, care a facut sunetul. Răzvan Vasilache a programat totul în Unity, astfel încât tot contentul să fie interactiv în timp real. Pe partea de electronică Radu Mititelu ne-a scos din încurcătură cu cele mai simple dar ingenioase soluții, iar pentru asta trebuie să-i mulțumesc lui Claudiu Marin. De asemenea îi mulțumesc Irinei Cornișteanu, director RKI Wien pentru că a crezut în proiect, fără sprijinul ei participarea la Ars Electronica nu ar fi fost posibilă.

C.P.: FEED ME este una dintre cele mai remarcabile instalații produse pentru spațiul public local. Ce ai aflat de la TRA despre vizitatorii acesteia?

SAINT MACHINE: experiența asta cu vizitatorii e foarte asemănătoare cu cea cu copiii. Tu ai pus acolo niște lucruri pe care apoi le uiți, ca să nu te copleșească și să faci loc altor lucruri, e un mecanism de protecție al creierului.

Apoi după expunerea lucrării, ele vin înapoi filtrate de alți ochi în feluri mult mai interesante decât le-ai închipuit tu, cred că de la toți oamenii ăștia am învățat să mă mir că fac lucruri și habar nu am ce fac.

 

SACRED EGG by SAINT MACHINE from FeedMe on Vimeo.

C.P.: De la o producție la alta a instalației FEED ME, ea se transformă – Womb of TRA comunică prin tuburi și apoi prin solzi, ilustrațiile lui NOPER sunt animate interactiv sau random. Unde se află acum instalația și ce planuri există pentru ea?

SAINT MACHINE: asta pentru că niciodată nu am destul timp să termin lucrurile așa cum mi le-am propus, apoi pentru că odată trăită o expoziție, să o repeți întocmai se simte ca ceva fals, eu între timp sunt alta. Feed Me este acum într-un depozit, stă cu chirie, ca să zic așa, a călătorit, dar a primit și multe invitații pe care nu le-am putut onora din cauza costurilor mari de montare. Pentru mai 2018 avem o invitație la Street Delivery Alba Iulia, nu am fost niciodată la Alba, dar sunt curioasă și vreau să merg pentru că am vazut niște poze fabuloase cu cetatea și proiectele frumoase făcute de Cartierul Creativ Carolina, o echipă de oameni entuziaști care cred în ceea ce fac.

 

C.P.: Care sunt cele mai dragi colaborări și de ce?

SAINT MACHINE: Multe, colaborările cu artiștii pe care i-am corupt. Noper, pentru că a avut curajul să-și asocieze numele cu al meu într-un proiect ce părea complet dubios și pentru că am trăit împreună entuziasmul de a ne arunca în necunoscut, joaca asta cu idei și forme, plăcerea de a trata obsesii comune și a le privi prin ochii celuilalt. Reniform pentru că mă învață să cred în mine și să-mi asum lucrurile. Mitoș Micleușanu pentru că există. Mitoș este un univers în sine, un artist total, cu fiecare proiect mă mir că omul ăsta lucrează cu mine, dar nah, am crescut la țară și cred că am mâncat găinaț când eram mică. Gerfried Stocker și Martin Honzik de la Ars Electronica, felul în care vibrează cu ideile mele e pentru mine o provocare, atât Feed Me cât și Hybrid Sensorium au primit invitația de a participa la Ars Electronica încă din stadiu de proiect, de prezentare în pdf, puțini oameni au viziunea și curajul să facă asta.

 

C.P.: ACUM, curatoriat de tine la ARCUB Gabroveni, a invitat artiști și trecători să imagineze un București subiectiv. Din experiența ta, ce procese sunt esențiale pentru proiectele participative și cum ajutăm comunitatea să intervină în spațiul public?

SAINT MACHINE: dacă vorbim despre publicul larg, este esențial ca el să nu fie subestimat, să nu fie sedat cu proiecte colorate însă fără conținut, e important ca proiectele din bani publici dedicate publicului larg să spună ceva, să aibă chiar o componentă de formare, să nu fie doar entertainment. Pentru proiectele participative trebuie creat contextul, un context bine închegat și în același timp plin de spații goale în care publicul să simtă provocarea de a interveni. “Acum” e un proiect pe care l-am făcut cu mare plăcere pentru ARCUB, împreună cu Mihaela Păun și echipa de comunicare București 2021, Vero Turza, Cristiana Tăutu, Magda Bucur, coordonată de Trevor Davies.

Am tratat orașul ca organism viu, iar cultura ca virus, imaginând “Acum”, o capsulă spațiu-timp purtătoare de conținut ce se autogenerează, infectând orașul și activând astfel sistemul imunitar al acestuia.

Eu am creat doar contextul, dar lucrurile au devenit cu adevărat interesante abia după ce niște oameni mult mai deștepți au trecut pe acolo, și îi enumăr aici în ordinea cronologică a evenimentelor: Vasile Leac, Sorina Vazelina, Dan Sociu, Mitoș Micleușanu, Svetlana Cârstean, Suzana Dan, Matei Branea, Sergiu Negulici, Ștefan Radu Cretu și Mugur Grosu. Ei au venit fiecare cu lumea proprie, în feluri foarte diferite au rezonat cu alt tip de public, unii dintre ei lucrând cot la cot cu trecătorii.

 

C.P.: Cum îți găsești inspirația?

SAINT MACHINE: Păi habar nu am, nu prea o caut, sunt lucruri pe care trebuie să le fac. Proiectele mele sunt o combinație între exorcizarea viselor care nu mă lasă să dorm și translatarea realității de zi cu zi într-o formă pe care să o înțeleg și eu, altfel nu sunt în stare să diger ce mi se întâmplă.

 

C.P.: Cu ce medii de exprimare ți-ar plăcea să experiementezi în viitor?

SAINT MACHINE: visez că atunci când o să fiu bătrână o să pictez 🙂

 

C.P.: Cum ai luat contact prima dată cu feeder.ro?

SAINT MACHINE: Prin Igu, feeder.ro a fost partener media pentru festivalul Urban Art.

 

Words Cristina Popa

Photos © SAINT MACHINE, Cristian Vasile, Ars Electronica, Yair Bartal, Fatma-Nur-Özoğul.

parteneri feeder insider art & sound

2 Comments
  1. […] the full interview in [EN] / [RO] […]

  2. […] read in [ro] […]

Leave a reply (we review all comments)

CONTACT US

Send us an email and we'll get back to you, asap. Thank you! ⭐️

Sending

© 2004 - 2018 feeder.ro

Log in with your credentials

or    

Forgot your details?

Create Account

%d bloggers like this: