4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși

4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși

Până acum, în seria Brâncuși, am tratat cele 18 sculpturi care au revoluționat arta modernă, apoi am vorbit despre 3 opere monumentale prezente în orașul Târgu-Jiu, iar cu ocazia acestui articol ajungem să părăsim hotarele țării noastre pentru a discuta despre provocările la care a fost supus Atelierul lui Brâncuși Paris.

În anul 1930 sosește comanda bustului Carol Davila. Finalul proiectului a culminat cu prezentarea operei în fața unui Consiliu condus de fostul profesor al lui Brâncuși, Dimitrie Gerota. În urma definitivării lucrării, cheltuielile drumului către Paris al sculptorului român urmau să fie suportate de către Consiliu.

Caracteristicile fizice imaginate de Brâncuși nu s-au potrivit prea bine cu așteptările juriului și sătul, acesta a făcut stânga-împrejur și a părăsit sala.

”Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda.” Brâncuși, 1930

Întâi prin Hobița, apoi la Viena, el a luat-o spre Paris. Acolo și-a făcut locul lui, chiar în inima Parisului.

Primul atelier în care a lucrat a fost cel al lui Rodin. Nu a stat mult acolo, și asta pentru că avea nevoie de spațiul său.

4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși

A urmat apoi atelierul de la numărul 11 din Impasse Ronsin alcătuit inițial din pereți de piatră și cadre din lemn. Suprafața s-a extins cu timpul prin închirierea unor camere adiacente.

Paul Morand compara spațiul cu o ”catedrală gotică a coloanelor infinite”. Man Ray vedea intrarea în atelier ca pe un ”pas către o altă lume”. Studioul ar fi fost o ”pădure fermecată” unde ”orice obiect sau instrument părea să posede puteri supranaturale” – Man Ray.

Ajuns la mijlocul anilor 1940, Brâncuși reușise deja amplasarea sculpturilor în pozițiile finale. Primul semnal de alarmă a venit din partea spitalului Necker care a cerut demolarea studioului. Negocierile au condus la evitarea acestei catastrofe, cel puțin la acea dată. Din păcate, starea precară a studioului a condus inevitabil la dărâmarea acestuia în anul 1961.

Prima încercare

Cea dintâi reconstituire a atelierului sculptorului român a fost cea din Palais de Tokyo.

Galeria a fost inaugurată în anul 1962. S-a încercat și reușit originala amplasare a operelor, dar lumina naturală lipsea, iar tavanul scund nu a permis expunerea unor structuri de mărimi mai mari.

Iregularitățile născute din stilul de muncă al lui Brâncuși au fost se pare eronat șterse sau modificate de anumiți curatori.

3 arhitecți, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului

© A. Liebermann

Cărțile care reflectă foarte bine slăbiciunile atelierului din cadrul Palais de Tokyo sunt cea a lui Carola Giedion-Welcker și a lui Alexander Liberman, ultima initulată ”Artistul în Studioul său”. Ambele prezintă fotografii din interiorul original al incintei în care artistului crea, și subliniază lipsa trăsăturilor arhaice în reconstrucțiile ce aveau să urmeze.

A doua încercare

Discuțiile pentru crearea unui nou muzeu de Artă Contemporană (Mnam) în cadrul centrului Georges Pompidou reprezintă a doua încercare de redare a atelierului lui Brâncuși.

Planul inițial era clonarea clădirii originale și plasarea acesteia adiacent Centrului Pompidou. Structurile celor două s-au dovedit a fi complet disproporționate. Centrul era prezentat prin detalii high-tech și culori deschise în timp ce atelierul ar fi purtat notele crudului naturalism.

Jacques Herold, pseudonim pentru Herold Blumer, un pictor născut la Piatra Neamț, a contrazis noua versiune a atelierului care i se părea ”fabricată” și nu la fel de ”impunătoare”. Mai mult, originalul atelier al lui Brâncuși avea pe jos sol, iar pereții aproape că se dizolvau.

Este interesant cum planuri sau fotografii ale celor două încercări de restaurare/reconstruție a atelierului nu au apărut vreodată.

Un eșec, replica a fost închisă în anul 1990.

Conștient de constanta creștere a valorilor sculpturilor lui Brâncuși, însuși directorul Mnam, Dominique Bozo, a cerut crearea unui plan, la cele mai înalte standarde, care să țintească apropierea de supremația lui Brâncuși. Ajungem astfel la a treia încercare.

3 arhitecți, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului

© agentofstyle

A treia încercare

Noul corp se realizează sub bagheta arhitectului Renzo Piano în 1997.

În ciuda detaliilor futuriste, volumul, forma și părțile din lemn au fost păstrate. Direcția a fost una quasi-naturalistă. Folosirea suprafețelor lucioase a trădat însă dispozițiile spațiului.

Plasarea sculpturilor în centrul construcției face parte din părțile pozitive. Alegerea oferă vizitatorului posibilitatea de a se conecta cu priveliștea.

Se poate spune că această reiterare conferă elemente spectaculoase de design arhitectural în timp ce reușește cu succes să elimine legătura dintre substanță, opere și locul în care se află acestea.

Brâncuși nu și-a dorit niciodată ca operele lui să fie privite printr-o fereastră – min. 6.47.

Nemulțumite de construcția propusă de Renzo Piano, autoritățile au organizat în 2008 un concurs pentru construirea unui nou muzeu Brâncuși în Paris.

3 arhitecți, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului

A patra încercare

Firma de arhitectură SPAN (Matias del Campo și Sandra Manninger) a promis să urmărească în lucrarea sa elementele ondulatorii caracteristice unor opere ce aparțin lui Brâncuși. Au fost abordate mai multe variante ce au luat forma machetelor 3D, însă proiectul s-a dovedit a fi unul prea complex pentru acea perioadă și a fost abandonat. Deși nefinalizat, s-au păstrat planurile, pe care încă le puteți vedea aici.

Dacă veți merge la Paris pentru a vizita Atelierul lui Brâncuși din piața Pompidou, țineți minte că acesta a rămas cel realizat în 1997 de Renzo Piano.

Fact to be proud of!

La Muzeul ”Brâncuși”, Lucian a amplasat diacritice, acolo unde acestea lipseau.

Pentru următorul articol, ne-am preocupat cu strângerea informațiilor legate de artiști din diferite domenii care s-au inspirat din lucrările lui Brâncuși. Vom parcurge împreună obiecte de artă, design sau arhitectură și multe alte lucruri interesante Ne revedem aici pe 6 Decembrie.

1 thought on “4 proiecte, 1 singură țintă: reconstituirea Atelierului lui Brâncuși”

  1. Pingback: 18 sculpturi de Brâncuși revoluționează arta modernă • feeder.ro

Leave a reply (we review all comments)